Proiectul de lege referitor la reținerea datelor privind comunicațiile nu conține prevederi care să conducă la declararea neconstituționalității, așa cum s-a întâmplat în 2009 cu actul normativ care legifera această activitate, a declarat, vineri, ministrul Comunicațiilor, Valerian Vreme.
„Proiectul a fost discutat cu Ministerul Justiției, care a eliminat acele prevederi care au condus, în 2009, la declararea Legii 298/2008 privind reținerea datelor ca fiind neconstituțională”, a spus Vreme.
Întrebat care sunt diferențele dintre Legea 298/2008 și proiectul de lege privind reținerea datelor, Vreme a evitat să le prezinte.
„Ministerul avea deja pregătit proiectul de lege atunci când Comisia Europeană a trimis, în 16 iunie, scrisoarea prin care a fost declanșată împotriva autorităților române o nouă acțiune de punere în întârziere a Directivei 2006/24/CE”, a spus Vreme.
El a adăugat că România a întârziat transpunerea în legislația locală a prevederilor Directivei 2006/24/CE pentru că la nivelul Uniunii Europene există opinii diferite privind acest act normativ european.
„Și în Germania și alte state membre ale Uniunii Europene legile locale care au transpus directiva au fost declarate neconstituționale”, a spus ministrul.
Ministerul Comunicațiilor a publicat, vineri, pe site-ul instituției, un proiect de lege care obligă operatorii telecom să stocheze, pentru șase luni, anumite date privind apelurile telefonice, SMS și email-uri, care vor putea fi transmise organelor judiciare sau de siguranță națională.
Prin acest demers, ministerul încearcă să evite continuarea procedurii de infringement declanșate de UE, prin transmiterea de către CE a unui aviz motivat.
Datele vor permite urmărirea și identificarea sursei și destinației unei comunicări, a datei, orei și duratei acesteia, precum și tipul de comunicare, al echipamentului și locației acestuia și vor putea fi transmise organelor judiciare sau cu atribuții de siguranță și securitate națională, la cererea acestora, „de îndată, dar nu mai mult de 48 de ore” (de la solicitarea acestora, n.r.), se arată într-un proiect de act nomrativ elaborat de ministerul de resort și dat joi publicității.
„Prezenta lege nu se aplică în ceea ce privește conținutul comunicării sau informațiilor consultate în timpul utilizării unei rețele de comunicații electronice, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală și cele din legile speciale în materie”, se precizează în document.
Inițiativa Ministerului Comunicațiilor are la bază Directiva 2006/24/CE privind reținerea datelor generate sau procesate în cadrul activității de furnizare de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații și de modificare a Directivei 2002/58/CE, adoptată în martie 2006.
Directiva prevede obligația furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 și 24 de luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de directivă și a avut ca termen limită de transpunere în legislația națională data de 15 septembrie 2007.
Autoritățile române nu au reușit să respecte termenul limită de transpunere a directivei. Astfel, Comisia Europeană a trimis României, în 27 noiembrie 2007, o scrisoare privind declanșarea primei faze a procedurii de încălcare a acquis-ului comunitar, iar la 23 septembrie 2008 un aviz motivat prin care cerea România să ia măsurile necesare de conformare cu acquis-ul comunitar.
„Urmare a acestei aviz motivat, Parlamentul a adoptat Legea 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Ulterior, în octombrie 2009, Curtea Constituțională a României a constatat, prin Decizia 1258, că dispozițiile Legii 298/2008 sunt neconstituționale, legea fiind abrogată.
Mai multe asociații și ONG-uri au solicitat Avocatului Poporului ca, în calitatea sa de instituție independentă, menită să protejeze cetățenii de abuzuri din partea autorităților administrației publice, să sesizeze Curtea Constituțională privind legea respectivă.
Comisia Europeană a declanșat împotriva autorităților române o nouă acțiune de punere în întârziere, prin transmiterea unei scrisori în data de 16 iunie a acestui an, prin care solicită transmiterea măsurilor naționale privind transpunerea directivei în cauză, în termen de două luni de la data primirii adresei.
„În consecință, pentru a evita intrarea în cea de-a doua fază a procedurii de infringement (avizul motivat) este necesară adoptarea unui nou proiect de lege care să asigure o dublă condiționalitate: de o parte, transpunerea și implementarea directivei la nivel național și, de cealaltă parte, conformitatea cu prevederile deciziei Curții Constituționale din România 1.258 din 8 octombrie 2009”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Observațiile și propunerile la proiectul de lege pot fi transmise în termen de 30 de zile de la data publicării pe site-ul Ministerului Comunicațiilor.
Potrivit documentului, furnizorii de rețele publice de comunicații și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a asigura, pe cheltuială proprie, crearea și administrarea unor baze de date în format electronic, în vederea reținerii anumitor categorii de date privind apelurile telefonice, mesajale scrise și email-urile.
„Datele se rețin timp de 6 luni de la momentul efectuării comunicării. Cheltuielile legate de crearea și administrarea bazelor de date sunt deductibile fiscal”, se precizează în proiectul de act normativ.
Operatorii telecom au obligația ca, la solicitarea organelor judiciare sau a organelor cu atribuții de siguranță și securitate națională, în baza autorizațiilor emise potrivit legii, să transmită acestora de îndată, dar nu mai mult de 48 de ore, datele reținute potrivit prezentei legi, fiind aplicabile dispozițiile din Codul de procedură penală și cele din legile speciale în materie.
„În cazul în care nu este posibilă transmiterea în 48 de ore a informațiilor solicitate furnizorii sunt obligați ca, în acest termen, să anunțe solicitantul cu privire la motivul depășirii termenului și, în orice caz, să transmită informațiile solicitate în cel mult 5 zile de la primirea inițială a autorizării sau solicitării”, se mai spune în proiect.
Conform documentului, interceptarea și reținerea conținutului comunicării sau informațiilor consultate în timpul utilizării unei rețele de comunicații electronice sunt interzise, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală și cele din legile speciale în materie.
„La sfârșitul perioadei de reținere, toate datele reținute exclusiv în temeiul prezentei legi, cu excepția datelor conservate conform legii, puse la dispoziția autorităților competente, potrivit legii, trebuie să fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil”, se mai spune în document.
Lista furnizorilor de servicii sau rețele de comunicații electronice autorizați numără 1.655 societăți, conform datelor Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Cei mai mari operatori sunt Orange România, Vodafone România, Cosmote România, Romtelecom, UPC România și RCS&RDS.
