„O singură înghițitură dintr-un …
Restaurantele de tip fast-food sunt responsabile pentru obezitate, în special la copii. Oamenii de știință susțin că alimentele de acest gen creează dependență și dăunează grav sănătății în cazul în care sunt consumate timp îndelungat
Promovarea drepturilor, a intereselor economice și protejarea sănătății consumatorilor reprezintă valori esențiale ale Uniunii Europene (UE), reflectate în legislația comunitară. Calitatea de membru al Uniunii Europene asigură un nivel mai ridicat de protecție pentru consumatori. Dar, în final, totul depinde de gradul de informare al fiecăruia.
Informațiile de pe ambalaj pot fi extrem de utile în privința conținutului produsului respectiv. Regulile UE asupra etichetării alimentelor oferă posibilitatea de a ști exact ce conține alimentul din ambalaj.
Detalii complete ale ingredientelor utilizate pentru fabricarea unui produs alimentar trebuie să fie trecute pe etichetă, alături de informații privind coloranții, conservanții, îndulcitorii sau orice alt aditiv alimentar care a fost introdus în aliment.
Dacă un ingredient utilizat este unul la care anumiți consumatori sunt alergici – de exemplu, nuci – acesta trebuie marcat pe etichetă, chiar dacă sunt utilizate cantități foarte
mici.
Datorită legislației europene se poate afla dacă alimentele sunt modificate genetic sau conțin ingrediente modificate genetic.
Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete
„De la modul de preparare și până la cel de depozitare, totul indică faptul că ar trebui să evităm pe cât posibil să luăm masa într-un asemenea loc. Nu! Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete, așa cum ni se spune. Nimeni nu stă să curețe cartofii în spatele tejghelei și nici puiul sau vițelul nu sunt tăiați pe loc. Înainte de a ajunge pe masă, în fața noastră, alimentele sunt deshidratate, congelate sau îmbuteliate, pentru a părea că sunt proaspete.
Aceste procesări fură atât valorile nutritive, cât și gustul natural al mâncărurilor”, avertizează PR Managerul Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România), Laura Pascu. Cu toate acestea, gustul și parfumul acestor produse nu lasă pofticioșii indiferenți, mulți recidivând în a consuma o dată și încă o dată aceste produse periculoase sănătății.
Gustul bun este asigurat prin aportul de arome alimentare, nimic altceva decât niște compuși chimici care, chiar dacă nu dăunează în momentul ingerării lor, devin extrem de periculoși când sunt consumați sistematic, timp îndelungat. Nici aspectul nu este ceea ce pare a fi.
Deshidratarea și congelarea alimentelor schimbă și culoarea naturală a alimentelor, dar compușii chimici și coloranții au menirea de a face ca produsele să arate chiar mai bine decât ar arăta în realitate. Numai că acești coloranți afectează digestia, indiferent de vârsta consumatorului. Mai grav este faptul că celor mici – mari iubitori de astfel de produse – le provoacă stări de agitație și incapacitate de concentrare.
Alt «păcat» pentru care sunt acuzate lanțurile de fast-food este acela că sistemul de alimentație centralizat, industrializat pe care l-au creat este foarte vulnerabil la răspândirea bolilor. De exemplu, carnea infectată cu patogenul «E.Coli» (responsabil pentru bolile de rinichi la copii sub 5 ani) este distribuită prin acest sistem industrializat de producție. Așa se face că o singură înghițitură dintr-un hamburger, ce nu e prea bine prăjit, ne poate ucide copiii”, este de părere PR Managerul APC România.
Pericol la temperaturi ridicate
Două-trei vizite pe lună la un restaurant cu servire rapidă sunt suficiente să aducă grave prejudicii sănătății oricărei persoane, dar în special copiilor, pe care unii dintre părinți înțeleg să-i „răsfețe” oferindu-le un meniu compus din astfel de preparate.
„Una dintre cele mai periculoase arome alimentare este glutamatul monosodic (E 621) – o substanță chimică pură care se folosește în cantități uriașe în foarte multe restaurante și magazine tip fast-food. Specialiștii susțin că această aromă este una dintre cele mai cancerigene substanțe.
Medicii spun că ea provoacă leziuni cerebrale, atacă sistemul nervos, vederea și provoacă migrene și crampe, iar în cazurile mai grave, infarct și depresii. Toate acestea, din cauza diverselor forme de acid glutamic conținute de glutamatul monosodic.
Acrilamida este o altă substanță cancerigenă, con¬ți¬nută de alimentele din fast-food, în urma reacțiilor chimice datorate prelucrării și păstrării alimentelor la tempe¬raturi înalte.Orice ali¬ment, care are glucide și proteine și care suferă un tratament termic, conține acrilamidă, despre care studiile științifice au arătat că poate provoca mutații genetice și anomalii cromozomiale în celule și hematii”, a mai spus PR Managerul Laura Pascu.
Creează dependență și multe kilograme în plus
Ofertele înșelătoare, incluse în meniuri, năucesc cumpărătorul. Sub pretextul că un meniu întreg constă dintr-o porție de cartofi prăjiți, un hamburger, un suc și un desert, clientul este îndemnat să adauge unei mese obișnuite încă 200-300 de calorii și, astfel, la o singură masă luată într-un astfel de restaurant să acumuleze necesarul de calorii pentru întreaga zi. Numai că o astfel de „desfătare culinară” nu are tăria să țină cuiva de foame mai mult de 2-3 ore. Acest fenomen se explică prin faptul că, din cauza vechimii și procesării alimentelor, un astfel de preparat nu are prea multe proprietăți nutritive.
Tot ceea ce rămâne din produsul finit reprezintă calorii goale, înșelătoare, care dau senzația de sațietate pentru puțin timp, dar care nu pot susține efortul depus pe parcursul unei zile. Acesta este motivul pentru care consumatorul simte nevoia să mănânce mai mult. „Studiile făcute până acum arată că alimentația de acest gen declanșează un dezechilibru hormonal care se manifestă prin dificultatea de a controla pofta de mâncare.
Consecințele unor astfel de obiceiuri nesănătoase sunt imediate”, a spus Laura Pascu.
Este vorba de acumularea de kilograme. Pe măsură ce numărul kilogramelor crește, organismul devine din ce în ce mai rezistent la „hormonul obezității”, leptina, care are rolul de reglare a apetitului și a ingestiei calorice. Leptina este secretată de țesutul adipos, iar dezechilibrul de leptină duce la apariția insulino-dependenței. În astfel de condiții, metabolismul suferă schimbări: presiunea sângelui și nivelul colesterolului cresc și, de asemenea, crește rezistența la insulină.
Obezitatea, o consecință
Mâncarea tip fast-food pare proaspătă, dar nu este …
Problema obezității este extrem de îngrijorătoare în unele țări din Uniunea Europeană. Mai mult de jumătate din adulți sunt supraponderali, un copil din cinci fiind acum obez.
Cercetătorii americani relevă în studiile efectuate faptul că rata obezității a crescut direct proporțional cu numărul de restaurante fast-food, iar în Marea Britanie s-a constatat că, între anii 1984 și 1993, atât numărul acestor restaurante, cât și numărul cazurilor de obezitate s-au dublat. Ca și în Anglia, în Statele Unite, în Canada și în Japonia obezitatea a atins proporții de epidemie.
Și chiar dacă nutriția depinde de deciziile luate de consumatori, sunt mulți factori care pot stingheri alegerea potrivită sau care influențează gusturile și obiceiurile. Astfel, nutriția trebuie să fie în mod explicit luată în considerare de politicile celorlalte țări din Uniunea Europeană, iar consumatorii trebuie să fie bine informați despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă. Mai mult, informațiile nutriționale de pe produse trebuie să fie clare, obligatorii, astfel încât produsele dubioase să nu fie promovate ca fiind sănătoase.
O altă cerință este aceea că fabricanții, vânzătorii cu amănuntul și furnizorii trebuie să reducă nivelul de grăsimi, zahăr și sare din produse. De altfel, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România duce o campanie prin care restricționează promovarea și comercializarea produselor nesănătoase pentru copii, și pledează pentru o etichetare nutrițională clară, încurajând totodată industria să reducă nivelurile de sare, grăsimi și zahăr din produsele alimentare.
de Antoaneta Cicioiu
Sursa: www.adevarul.ro
