Votul uninominal

Este binecunoscut faptul că ceea ce numim „competiție” conduce, prin natura ei intrinsecă, la un mecanism de selectare/promovare a valorilor în orice domeniu de aplicare: economie, afaceri, politică, sport etc. În fapt, mecanismul competițional indus de competiția extrem de dură dintre „actorii” economici din țările occidentale a condus aceste țări spre un nivel remarcabil de prosperitate; este de așteptat ca în anii ce urmează același mecanism să atenueze treptat ecartul ce separă economia românească de piața comunitară, cu toate consecințele ce pot fi prezumate (nivel de trai, salarii, acces la educație, sănătate etc.). Pentru atenuarea ecartului invocat, decizia macroeconomică, ce rămâne esențialmente o decizie de tip politic, poate și trebuie să fie permanent „finisată”; legea privind votul uninominal apropie sistemul electoral din România de sistemele electorale practicate în alte 24 de țări membre ale UE (excepții: Franța și Anglia).
Teoretic adoptarea legii cu privire la introducerea votului uninominal la alegerile ce urmează, atât la nivelul consiliilor județene cât și la nivelul Parlamentului, constituie în mod indiscutabil un pas înainte în relația dintre cetățeni și liderii politici. Aceasta întrucât noua lege induce implicit un mecanism competițional direct între candidații diferitelor partide politice, competiție ce ar trebui să se reflecte ulterior favorabil în fundamentarea politicilor publice la nivel macroeconomic și/sau regional. Textul de lege invocat a rezultat ca un compromis necesar între PNL, PSD, PD-L și UDMR (se menține pragul electoral de 5%, dar se asigură accesul minorităților în Parlament; se menține numărul de senatori și deputați etc.). Apreciez că noua lege va avea consecințe diferite pentru alegerile parlamentare față de cele pentru Consiliile județene, deși actualmente sunt greu predictibile.
Din perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare este de prezumat că vom asista la o anumită „polarizare” a scenei politice înspre trei direcții, anume PSD, PNL și PD-L; este de prezumat că accesul în viitorul Parlament a unor partide mai mici(PRM, PNG, PC etc.) va fi oarecum mai restrictiv, remarcă valabilă și pentru candidații independenți. În sensul invocat, rămâne decisivă maniera în care vor fi „decupate” colegiile electorale pentru Senat/Cameră pe structura celor 41 de județe și a Municipiului București. Dacă ținem seama de prevederile legii, de necesitatea unei grupări echilibrate a populației în noile colegii ce se vor crea pentru Senat/Cameră, județul Suceava urmează a fi partajat în 4 colegii pentru Senat și 10 pentru Camera Deputaților. Varianta previzibilă a decupajului acestor colegii în structura județului Suceava arată următoarele: un colegiu ar putea fi dat de Municipiul Suceava și 10-15 localități adiacente; alt colegiu de zona Siret-Rădăuți-Vicovu de Sus; al treilea colegiu în zona Fălticeni; al patrulea colegiu în zona Câmpulung-Vatra Dornei. Dacă admitem că pentru un colegiu electoral pentru Senat vor fi „asociate” în medie 2,5 colegii pentru Camera Deputaților, avem dispersia geografică a structurilor ce vor desemna în toamnă câte un reprezentant pentru Parlamentul României; desemnarea urmează a se face într-un singur tur de scrutin, mixându-se principiul reprezentării directe cu cel al reprezentării proporționale a electoratului în structura viitorului legislativ. Între alte efecte previzibile ale noului text de lege privind votul uninominal se poate deduce că președinții de partide/filiale vor dispune de o putere mai mică în desemnarea candidaților, că fiecare partid este oarecum obligat în a se „afișa” în fața cetățenilor cu cei mai credibili candidați, că vom asista la o democratizare a structurilor interne de partid etc.
Din perspectiva alegerii Președinților de Consilii Județene prin vot direct, într-un singur tur de scrutin, se poate concluziona că aceste prevederi sunt oarecum o „anexă” la fondul legii invocate și că PSD-ul rămâne „jucătorul” cel mai avantajat de noile prevederi. Aceasta întrucât PSD-ul a controlat anterior, pe parcursul a două-trei mandate, majoritatea județelor din România, ceea ce i-a permis formarea unor structuri „de partid” și de resurse umane, structuri ce îl avantajează actualmente în competiția electorală. Legea invocată, alături de efectele votului direct, conferă Președinților de Consilii Județene prerogative/puteri sporite (vor fi și consilieri județeni, vor conduce ședințele etc.).
Așadar, noul text de lege cu privire la votul uninominal ar trebui să conducă la o eficientizare în competiția politică, atât la nivel macro cât și la nivel regional; efectele acestui sistem de vot vor putea fi însă cuantificate abia peste unul/două mandate de la introducerea lui.