Prin bunăvoința lui Paul Goma și promptitudinea internetului, a sosit la Iași un text-apel semnat de un român originar de pe oropsita Vale a Timocului – Cristea Sandu Timoc. S-a scris și s-a tot scris despre deznaționalizarea românilor de pe Valea Timocului, regiune de graniță împărțită între Serbia și Bulgaria. Eminescu avertiza încă la 1876: „ Mi se pare că pentru țara noastră a sosit vremea de a se ocupa în mod radical de soarta românilor din dreapta Dunării.” Au trecut mai bine de 130 de ani și… nu s-a întâmplat mai nimic – dimpotrivă, procesul deznaționalizării avansează pas cu pas și 40.000 de „rumuni” de pe Valea Timocului, ca și miile de „vlahi” din regiunea bulgară Vidin se află în pericol de a-și pierde complet identitatea națională.
Cea mai gravă este situația din Serbia, fiindcă bulgarii, totuși, au schițat câteva gesturi, fie ele și simbolice. După cum declară Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii tinerilor etnici români din Bulgaria, s-au înființat, la sate, cinci clase cu predare în limba română (școli particulare, cu taxă), sunt și două grădinițe (tot particulare…), ar funcționa chiar o secție românească în învățământul superior (la Vidin) și se flutură în continuare promisiuni guvernamentale privind accesul la mass-media.
În Serbia însă, este recunoscută existența unei minorități române doar în Banatul Sârbesc – poziție nefericit oficializată prin Tratatul de amiciție semnat cu România în 1995. Asta în vreme ce, în 1906, cercetările pe teren finalizate cu publicarea cărții „Kroznașe rumune” găseau, în Serbia, aproape 500 de sate românești, majoritatea în Timoc, unde toate ctitoririle de până la 1800 poartă marcă românească. În perioada 1937-1940, guvernul român asigura susținerea financiară a peste 100 de școli primare, liceale, normale în dreapta Dunării. După aceea, nimic! Cristea Sandu Timoc exclamă: „Măcar să se fi publicat o istorie, o carte de folclor a românilor” din Timoc, măcar „dacă ar fi reușit să înființeze un post de radio-televiziune lângă Bor”, pe muntele ce poartă numele atât de românesc „Vâru Negru”.
Atitudinea intolerantelor autorități sârbe a fost și a rămas ostilă manifestărilor naționalităților, repede calificate drept promotoare ale „intoleranței naționale, rasiale, religioase și, nu în ultimul rând, urii” – cum s-a întâmplat la Malainița, unde Poliția a interzis preotului să marcheze printr-un parastas împlinirea a 610 ani de la bătălia de la Rovine și i-a amendat pe inițiatori.
La Negotin, deși preotul Boian a primit aprobare pentru construirea unei biserici românești, Primăria s-a răzgândit și a hotărât demolarea fundației! Încercările României de a deschide un Consulat la Bor au primit repetate refuzuri, deși „vlahii” sunt, în zonă, o minoritate reprezentativă: 28% în plasa Kucevo, 27% la Boljevac, 22% la Zagubica ș.a.m.d.
Alta ar fi situația dacă „vlahii” ar fi considerați ceea ce sunt, adică, români. Faptul a fost sesizat de raportorul german Jurgen Herrmann, care a și prezentat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei un document ce înfățișează discriminarea minorității române din Serbia. Sigur, normal ar fi fost ca o astfel de intervenție să aparțină deputaților români la APCE, dar, culmea culmilor, aceștia au votat… împotriva inițiativei lui Herrmann și a intereselor conaționalilor de pe Valea Timocului, făcând astfel posibilă aprobarea amendamentului delegatului sârb Aligrudici, care a izbutit să impună delimitarea a două entități: de o parte vlahii, de cealaltă, românii! Votul a fost pe muchie: 21 pentru, 19 împotrivă. Cine credeți că a votat „pentru”, înclinând balanța? Deputata Cornelia Cazacu, de la PD-L.
Iată și explicația ce o dă, total aiuristică: „Am vrut să votez împotrivă, dar m-am întors către Frunda și nu știu ce s-a întâmplat. Cred că am atins cu cotul un buton” (!!) Nu numai dna Cazacu a votat… cu cotul, împotriva intereselor românilor, ci și Ilie Ilașcu (!), dar dintr-un motiv ținând de meschina și mărunta politică dâmbovițeană: „Nu puteam aproba o inițiativă susținută de UDMR.” Rezoluția a fost atacată la Comisia Juridică de Vlad Cubreacov, parlamentar din Republica Moldova. Bune zile am ajuns! Interesele românilor le susțin nemții, ungurii, moldovenii și le torpilează… deputații români!




