Vosganian: Câștigul mediu al profesorilor universitari ar putea ajunge între 8.000 și 12.780 de lei



Câștigul mediu al profesorilor universitari ar putea ajunge la o valoare cuprinsă între 8.000 și 12.780 de lei, în funcție de vechime, dacă legea privind majorarea veniturilor profesorilor ar intra în vigoare, a declarat, joi, ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian. Demnitarul a prezentat, joi, într-o conferință de presă, nivelul actual al salariilor din sistemul de învățământ și, comparativ, nivelul la care acesta ar putea ajunge în condițiile în care legea votată în Camera Deputaților ar intra în vigoare. Astfel, în luna octombrie câștigul mediu al profesorilor universitari era între 5.500 și 8.200 de lei, în funcție de vechime.
Dacă legea ar intra în vigoare, celelalte categorii profesionale din sistemul universitar ar câștiga de la 3.750 de lei până la 5.270 de lei, față de un câștig cuprins în prezent între 2.600 de lei și 3.480 de lei, a precizat Vosganian.
În învățământul preuniversitar, de la un câștig mediu în octombrie de 1.970 de lei, odată cu posibila intrare în vigoare a legii s-ar putea ajunge la un venit mediu de 2.700 de lei.
„Bazându-ne pe aceste cifre am ajunge la un câștig mediu de 3.050 de lei în sistemul de învățământ”, a spus Vosganian.
Comparativ, nivelul mediu de salarizare în sistemul sanitar este de 2.000 de lei, în administrația publică de 1.903 de lei, în poliție de 2.500, în armată de 2.060 sau în magistratură de 7.420 de lei.
Vosganian a prezentat aceste cifre pentru a susține criticile aduse față de demersul Camerei Deputaților care a adoptat o lege ce vizează creșterea cu 50 la sută a salariilor din sistemul de învățământ.
„Susținem sistemul de educație și necesitatea unei salarizări decente a celor din sistem. Din decembrie 2004 și până în octombrie 2008, salariile din educație au înregistrat o dublare. În urma investițiilor masive, nu există comună din România în care să nu se fi construit sau reparat o școală sau o grădiniță. Totuși, salarizarea în domeniul personalului bugetar trebuie să aibă o dezvoltare unitară”, a spus Vosganian, arătând că orice măsură care este luată pentru un anumit segment bugetar „induce sentimente negative pentru ceilalți din sistem”.
Vosganian a precizat că a primit „semnale de nemulțumire” din partea sindicatelor din administrația centrală, din administrația locală, domeniul ordinii publice și din sănătate, aceste categorii exprimându-și nemulțumirea față de tratamentul discriminatoriu în raport de profesori la care ar fi supuși odată cu intrarea în vigoare a legii.
Ministrul Economiei a susținut că în cazul în care profesorii primesc această majorare, categoriile de bugetari nemulțumiți vor cere majorări salariale similare.
În aceste condiții, pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile majorate în 2009 ar fi nevoie de 21 de miliarde de lei, echivalentul a șase miliarde de euro. „Această alocare bugetară ar avea efecte de necontrolat asupra funcționării statului”, a spus Vosganian.
Ministrul a arătat că pentru a acoperi această cheltuială din bugetul de stat pentru 2009 ar trebui fie eliminarea costurilor aferente programelor de investiții în educație, sănătate și infrastructură, fie bugetul ar trebui majorat cu șapte la sută.
„Evident că nu putem renunța la investiții”, a spus Vosganian, sugerând că în acest caz Guvernul se va vedea nevoit să prevadă pentru 2009 un deficit bugetar de până la șapte procente.
Prima consecință a acestei majorări de deficit bugetar ar fi, în opinia lui Vosganian, „încălcarea flagrantă a tratatului de aderare”. „Ar însemna punerea în discuție a statutului României de stat membru al Uniunii Europene”, a mai spus Vosganian.
O altă consecință ar fi, potrivit ministrului Economiei, declanșarea altor greve și mișcări de protest organizate de angajații din sectorul nebugetar. „Există industrii precum cea a textilelor sau a încălțămintei în care câștigul mediu este de 800 de lei”, a punctat Vosganian.
El a conchis arătând că într-o atare situație statul român s-ar confrunta cu „creșteri inflaționiste fără precedent”.
„Această situație pune în pericol respectarea termenului de depunere a bugetului în Parlament”, a mai spus Vosganian.
El a mai vorbit și despre necesitatea unui „acord în plan națioanl” în legătură cu principiile care să stea la baza salarizării.
În tot acest context, Vosganian a anunțat că Guvernul a intenționează să sesizeze Curtea Constituțională, CSAT, să ceară un punct de vedere de la BNR și Parlament întrunit în ședință comună a camerelor și să înceapă un proces de consultare publică cu partenerii sociali.
„Parlamentul în ședință comună este cel care poate decide, în legătură cu bugetul și în legătură cu creșterea deficitului bugetar, care este cea mai probabilă consecință a adoptării legii privind majorarea salarială în sistemul de învățământ”, a spus ministrul Varujan Vosganian.
Camera Deputaților a adoptat, marți, în unanimitate, Ordonanța 15/2008 cu amendamentele PSD privind creșterea cu 50 la sută a salariilor personalului din învățământ.
Premierul Tăriceanu a declarat, joi, că nu este împotriva majorării salariilor profesorilor, dar că trebuie făcută în special pentru salariile mici, și nu „cu puțină logică”, așa cum a decis Parlamentul, și a propus consultări cu sindicatele și partidele, pentru o analiză serioasă în acest sens.
Premierul a mai afirmat că majorările salariale trebuie să fie realiste, iar o majorare de 50% nu este sustenabilă economic.
„O creștere atât de mare, cu 50%, nu poate să fie sustenabilă din punct de vedere economic. În nicio țară din lume nu cred că s-a pomenit, decât probabil în perioade de inflație foarte mare. Când inflația este de 50%, poți să faci o majorare de 50%, că nu dai nimic”, a arătat premierul.