Moment aniversar la Mănăstirea Voroneț, vineri, 26 mai 2023, când zeci de invitați de renume au luat parte la slujba de pomenire a ctitorilor mănăstirii și au participat la Simpozionul „Voroneț – 535 de ani de la zidire”. Parastasul a avut loc în curtea mănăstirii (pe partea de vest a mănăstirii, unde se regăsește și fresca Judecății de Apoi).
Într-o zi luminoasă de sfârșit de mai (26 mai a fost ziua începerii zidirii bisericii ctitorite de voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt), oameni de departe sau de aproape s-au adunat la Voroneț pentru a marca un eveniment istoric, cultural-religios care va rămâne în memoria colectivă unic. La eveniment au participat academicieni, cercetători, istorici, teologi, filologi, arheologi, profesori, elevi, autorități locale etc.
Gazda evenimentului a fost stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon, care a avut și cuvântul de întâmpinare al oaspeților: „Cu voia Bunului Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și ale Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, Sfânta Mănăstire Voroneț împlinește anul acesta 535 de ani de la ctitorire. (…) Acest moment aniversar ne oferă ocazia de a reveni la momentul de început al Voronețului (anterior perioadei rareșiene, când a primit bine-cunoscuta frescă exterioară), refăcând vorbire despre timp, oameni și fapte, care au dus la construirea din 26 mai până în 14 septembrie 1488 a bisericii cu Hramul «Sfântului Mare Mucenic Gheorghe» a Mănăstirii Voroneț”.
Stareța Mănăstirii Voroneț a mai amintit și de momentul reînființării vieții monahale la Voroneț, în anul 1991, după 206 ani de vitregie a trăirii monahale, după 206 ani de la desființarea ei de către Imperiul Austriac: „Ca urmare a demersului istoric al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în calitate de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, de reînființare a Mănăstirii Voroneț, au urmat Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din iunie 1990, «Mănăstirea Voroneț – pentru călugărițe», și Hotărârea din 10 aprilie 1991 a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, semnată de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen Suceveanul, de numire a celei dintâi Starețe, Stavrofora Irina Pântescu, transferată de la Moldovița. Viețuitorii de astăzi, protosinghel slujitor și cele zece măicuțe, nădăjduim în ajutorul lui Dumnezeu, al Preacuratei Maicii Sale și al celor doi mari Stareți ai Mănăstirii Voroneț pe care-i avem de acum în Cer: Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul și Stavrofora Irina Pântescu, să ducem mai departe ctitorirea noilor vremi, începută de Măicuța Stareță, spre susținerea neamului prin rugăciune și cuvânt de învățătură despre sfinții și icoanele zugrăvite pe pereți, spre Slava lui Dumnezeu și a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române”.
Mănăstirea Voroneț, „carte de identitate a frumuseții sufletului poporului român”
Parastasul de pomenire pentru ctitorii Mănăstirii Voroneț a fost oficiat de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Preasfințitul Damaschin a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la sărbătoarea Voronețului – 535 de ani de la zidire: „Mănăstirea Voroneț este un dar binecuvântat al lui Dumnezeu nu doar pentru ținutul Bucovinei, cu mănăstiri și biserici străvechi, cu sfinți voievozi, ierarhi și cuvioși, care au păstrat unitatea poporului și a credinței sale apostolice, ci este și un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru întregul neam românesc. (…) Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneț constituie apogeul sau performanța majoră pe care a putut-o atinge arta picturală bisericească în Moldova secolului al XVI-lea. Felicităm și binecuvântăm pe organizatorii simpozionului «Voroneț, 535 de ani de la zidire», care aduce un omagiu acestui sfânt lăcaș bucovinean, valoros monument al artei și al spiritualității ortodoxe românești, carte de identitate a frumuseții sufletului poporului român”.
Memorie
Fiecare participant la parastas a primit câte un ștergar cu lumânare din partea măicuțelor de la Voroneț. Mai mult ca oricând, în pace și rugăciune, la ceas aniversar, oamenii și-au reamintit că Mănăstirea Voroneț a reușit să biruiască încercările la care a fost supusă de-a lungul vremurilor „prin sfințenia locului”, dată de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare și duhovnicul acestuia, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Biserica Mănăstirii Voroneț este ctitoria slăvitului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, construită în 1488 în numai trei luni și trei săptămâni (din 26 mai la 14 septembrie). Mulți dintre invitații evenimentului de vineri de la Voroneț și-au aplecat genunchii și au spus o rugăciune, apoi au aprins o candelă la mormântul
Stavroforei Irina Pântescu, întâia stareță a Mănăstirii Voroneț, care a plecat la Ceruri pe 7 martie 2022.
Distincții
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a oferit în cadru solemn, la Mănăstirea Voroneț, trei distincții pentru trei persoane care s-au evidențiat prin implicarea lor în ceea ce înseamnă istoria ceva mai recentă a Mănăstirii Voroneț.
Părintele consilier cultural Constantin Oprea a spus că în semn de recunoștință, pentru bogata activitate pastoral-misionară și cultural-editorială, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților conferă Ordinul „Sf. Ierarh Iacob Putneanul” prof. univ. dr. Aurel Buzincu, cercetătorului dr. Liviu Brătescu, deputat, și prof. univ. dr. Mihai Iacobescu.
Profund emoționat, deputatul Liviu Brătescu a declarat: „Capodopera aceasta, în fața căreia suntem astăzi, nu trebuie privită doar din perspectiva picturii exterioare. Ea poate fi înțeleasă într-un context mai larg, istoric, cultural, al secolului al XV-lea, un secole care pentru Europa Occidentală este un secol de prefaceri, al renașterii. Ei bine, în toată această perioadă de transformări din Europa Occidentală, în Moldova, un domnitor, Ștefan cel Mare, a înțeles în egală măsură că e de datoria sa, ca pe lângă înzestrarea armatei, consolidarea internă și externă a statului, să lase în urmă cu adevărat ceva pregnant, pentru memoria sa, și nu doar pentru memoria sa. Pentru că Ștefan cel Mare nu a sprijinit și nu a contribuit la ridicarea Voronețului doar pentru memoria sa. El a înțeles exact spiritul creștin al societății românești și legătura românilor cu Ortodoxia”.
Din partea Primăriei Gura Humorului, a vorbit la Voroneț viceprimarul Grațian Decebal Gherghel: „Consider că toți avem obligația morală de a respecta și de a duce mai departe această moștenire numită de unii Capela Sixtină a Estului, o capodoperă arhitecturală, dar și religioasă”.
Simpozion
După slujba de pomenire pentru ctitorii Mănăstirii Voroneț și după oferirea distincțiilor din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a urmat Simpozionul „Voroneț – 535 de ani de la zidire”, cu susținerea mai multor conferințe: prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române (prezență online); acad. Andrei Eșanu, Chișinău: Pomelnicul Mănăstirii Voroneț. Conferirea de distincții ale Fundației „Sfântul Ștefan cel Mare” – Chișinău; prof. ing. Nicolae Noica, Membru de Onoare al Academiei Române: Documente pentru Voroneț din Biblioteca Academiei Române.
Președintele Fundației „Sfântul Ștefan cel Mare” din Chișinău, Andrei Batereanu, a oferit câteva distincții pentru „aportul personal întru servirea neamului, contribuție incontestabilă, profesionalism, corectitudine, jertfă de sine întru promovarea adevărului istoric al neamului nostru românesc, dar și pentru activități care au dus la propășirea neamului și a țării”. Astfel, au fost decorați cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt”, seria argint – 30 ani, Stavrofora scriitoare Elena Simionovici, prof. Nicolae Noica și acad. Ioan Aurel Pop, precum și cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt” seria 30 ani – aur, academicianul Andrei Eșanu.
De asemenea, Fundația din Chișinău a oferit obștii Mănăstirii Voroneț statuia din bronz a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, „obiect care reproduce monumentul din centrul Chișinăului”.
Au mai avut prezentări în cadrul simpozionului: prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași: Seminficațiile metafizice ale zidirii Mănăstirii Voroneț; medicul primar dr. Mihai Ardeleanu, Suceava: Medicina ștefaniană în contextul practicilor medicinei medievale; prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, USV: Tematica ștefaniană în publicațiile Bibliotecii Universității „Ștefan cel Mare” (USV); Maria Olar, dr. Alis Niculică, Fundația „Leca Moraru”, Biblioteca Bucovinei: „Sfânta Mănăstire Voroneț” în documentele arhivei Fundației „Leca Morariu”; prof. Liviu Papuc, Iași: Amprentele Voronețului (Spicuiri de presă); Dr. Valentina Eșanu, Chișinău: „Macarie, ultimul Stareț al Mănăstirii Voroneț”; arheolog Ștefan Dejan, Suceava: Săpăturile arheologice la Mănăstirea Voroneț, în anul 2010; drd. ing. Ioan Eugen Borș, SC CONBAS Roman: Scanarea 3 D – instrument de cercetare istorică; monahia Daniela Nechifor, Mănăstirea Voroneț: Calendarul de pomeniri la Sfânta Mănăstire Voroneț; stavrofora scriitoare Elena Simionovici, „Mănăstirea Voroneț: Însemnări spre neuitare”; stavrofora dr. Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, care a vorbit despre „procesul de restaurare a ansamblului monastic pe care stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Voronețului, a desfășurat-o în ultimii 30 de ani”, lucrări de restaurare pe care obștea de la Voroneț trebuie să le continue.
