VOLOCA PE CEREMUȘ. Sat al Tăutenilor ca și Vijnița, Voloca este întărită în 2 aprilie 1623 logofătului Tăutul, iar în 25 februarie 1663, copiilor ginerelui său, Ion Cocoranul.
Hotarnica satului Voloca, datând din 12 martie 1731, făcută din porunca lui Grigore Ghica Vodă pentru proprietarii satului, Sandul Sturza și Macrei, cuprindea toponimele: Poiana Cireșului, hotarul Ispasului și al Lucavățului, poiana Tocarna, gura Solonețului, unde cade Solonețul în Mihodra, hotarul Vijniții.
În 12 iunie 1760, „preutul Iftemi” primea uric dee la Teodor Callimah Vodă pentru jumătate din satul Voloca, moștenită „pe doi bătrâni (bunici, adică), Văscanu și Flore”.
În 1774, satul Voloca pe Ceremuș avea 28 familii, adică, așa cum rezultă din recensământul lui von Spleny din 1775, 15 răzeși, 3 popi, 7 țărani și 7 umblători, adică strângători de impozite. Până în 1784, populația satului ajunge la 50 familii.
În 1 noiembrie 1798, Simion Munteanu moștenea partea din Voloca a strămoșilor săi (și ai preotului Iftemi, care, se vede treaba, a murit), Văscan, Onciul Herța, Vasile Tomca și Fodor Miroș. Un alt moștenitor, Ilie Bălușescul, primea doar o poieniță și o bucată de pământ pe pârâul Volocina.
În 8 aprilie 1782, vechilul Ion Mitescul căpitan, declară, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, că vornicul Nicolae Roset stăpânește satul Voloca.
Biserica Adormirii Maicii Domnului din Voloca a fost construită în 1784, restaurată în 1886 și resfințită în 1890. În 1843, biserica avea 907 enoriași, păstoriți de preotul administrator Mihail Sava, patron bisericesc fiind familia Petrino. În 1876, patron bisericesc era Nicolai de Petrino, paroh era Meletie Halip, iar numărul enoriașilor ajunsese la 1.508. În 1907, patron bisericesc era Roman Freitag („vineri”), paroh fiind Dimitrie Masichievici, născut în 1854, preot din 1885, paroh din 1890, iar cantor, din 1900, Alexie Scraba, născut în 1839.
Din 1877, funcționa, la Voloca, o școală cu 3 clase.
În 1890, satul Voloca pe Ceremuș avea 1.150 locuitori. Paroh era Dimitrie Masichievici, iar Parftenie Danciul și Vasile Cocea erau învățători.
SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 21, 1876 p. 95, 1907 p. 82