Acolo unde există voință se depășesc slăbiciunile, piedicile. La fel se întâmplă și cu căsătoria: acolo unde există voință pentru conviețuire, piedicile sunt trecute cu vederea. Voința „le arde”. Iei hotărârea și te liniștești, precum paraliticul.
Dimpotrivă, acolo unde nu există dorința pentru viețuire împreună, își fac apariția o grămadă de piedici (înainte le acoperea voința pentru conviețuire), care se înalță în față precum un zid imposibil de escaladat. Simți asfixiere, constrângere. Ce să mai spună atunci paraliticul?
(Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Căsătoria, Editura Tabor, București, 2010, p. 99)




