Vladimir Nabokov: „Blazon de bastard”

„Blazon de bastard” este primul roman pe care Vladimir Nabokov l-a scris după ce s-a stabilit în America, fiind și cel mai provocator din punct de vedere politic.
„Vladimir Nabokov a scris un roman emoționant despre drama unui om civilizat, captiv într-o lume tiranică – există o sumbră și înfiorătoare inevitabilitate în trăirile, acțiunile și umanitatea protagonistului său.” (The New York Times)
O lume marcată de tirania unei dictaturi politice
„Blazon de bastard”(1947) descrie o lume marcată de tirania unei dictaturi politice. Profesorul Adam Krug, renumit filozof în țara sa, este singurul care refuză să se supună regimului, preluând funcția de președinte al universității în noul an de învățământ, nu atât principial, cât din motive legate de viața sa personală, în care are loc o tragedie ce îl face să simtă nevoia de-a se retrage pentru o vreme din societate și a-și petrece timpul împreună cu fiul său. Acest lucru este văzut ca un afront adus noii linii de gândire impuse de dictatorul Paduk (întâmplător, fost coleg de școală cu Adam Krug) și „Partidul Oamenilor Obișnuiți“, pentru care traiul individual este considerat periculos, diferențele dintre oameni trebuie aplatizate, iar unica sursă de bunăstare a societății este statul. Dictatorul Paduk dispune, așadar, să fie arestați toți apropiații filozofului, sperând astfel să atragă sprijinul lui Krug pentru a valida noul regim și o nouă lume birocratică, sublimă prin absurditatea ei.
„O tragedie clasică a timpurilor noastre”
„Povestea unui om liber într-un stat totalitar este o tragedie clasică a timpurilor noastre, iar „Blazon de bastard”abordează subiectul într-o manieră originală, remarcabilă.” (The New Republic)
„Abilitatea cu care Nabokov își creează momentele de fantezie este formidabilă: o tehnică narativă abruptă, prin explorări minuțioase ale unor scene mărunte, detaliu după detaliu, care dizolvă realitatea într-un coșmar.” (V.S. Naipaul)
„Diversitatea, forța și bogăția percepțiilor lui Nabokov nu cunosc rival în literatura modernă.” (Martin Amis)
„Nu m-a interesat niciodată – mărturisește Vladimir Nabokov – ceea ce se numește literatura de analiză socială «cărți mari», în pălăvrăgeala jurnalistică sau comercială. Nu sunt «sincer», nu sunt «provocator», nu sunt «satiric».”
Sursa: www.libris.ro