Consilierul prezidențial Cristian Vlădescu a declarat, la RFI, referitor la afirmațiile lui Raed Arafat conform cărora privatizarea în Urgență ar duce la pierderea personalului, că angajații de la ambulanța de stat „mai bine să treacă strada, decât granița”, pentru că așa rămân în sistemul din țară.
Cristian Vlădescu spune că ar trebui dovedit ce susține Raed Arafat, respectiv că în alte țări unde privatul a preluat sistemul de urgență, personalul din acest sector este preluat periodic de la o firmă la alta care câștigă licitația pe următorii ani, salarizarea este redusă sistematic și această meserie devine neatractivă.
„Dar de ce ar prelua… care firme? Eu tocmai v-am spus că rămâne sub controlul strict al statului sistemul 112 și dacă acceptăm că o să intre ambulanțe publice private, dar nu ale Ministerului Sănătății, personalul dacă pleacă de la actualele structuri și se duce la ambulanțele private, e mult mai bine să plece la ambulanțele private din România, decât să plece în Franța, în Germania, în Italia, că dacă nu sunt mulțumiți de salariu, pleacă. Dacă, cumva, salariile sunt mai bune în sectorul concurențial privat, fără să intervină în sistemul 112, eu cred că-i mai bine să treacă strada, decât să treacă granița. Deci rămân în sistem”, explică Vlădescu.
Consilierul prezidențial consideră că în acest fel nu va scădea nivelul ambulanței de stat, pentru că nu intră în nicio concurență.
„Păi lucrul acesta s-ar întâmpla și astăzi, dacă asta ar fi realitatea, ar pleca astăzi la salvările private, pentru urgența 3 și 4, unde ar fi mult mai bine plătiți. Or astăzi nu se întâmplă lucrul acesta. În ceea ce privește formarea, formarea e plătită fie din bani publici, fie din bani privați, nu se schimbă cu nimic situația. Adică formarea la stat nu e gratuită, statul trebuie să plătească pentru ea și banii ăia sunt banii pe care-i plătim noi. Deci formarea nu e precum respirația, e naturală și gratuită! Sunt plătiți formatorii, sunt plătiți instructorii, sunt plătite cursurile, sunt plătite examenele, astăzi, în sistemul de stat. Din punctul acesta de vedere, nu se schimbă absolut nimic”, a precizat Vlădescu.
Reprezentanții FMI consideră că în proiectul legii lipsește controlul eficient în noul sistem, fiind tăiate din atribuțiile de control ale CNAS, limitând aria de responsabilitate a acestei instituții la controlul asiguratorilor privați, potrivit RFI.
Întrebat de ce nu are statul drept de control la furnizorii de servicii medicale, Vlădescu spune că statul are drept de control, de la asiguratori, până la furnizori, prin mult mai multe mecanisme decât până acum și se va concentra pe aceste lucruri, adică pe control și nu pe finanțare, pe plată, pe încheiere de contracte, cum făcea până acum și practic îi disipa calitățile, capacitatea organizațională.
„Cât despre FMI, el a comentat varianta existentă și care i-a fost înmânată, dorind să aibă o privire de ansamblu, în octombrie. 90 la sută din ce se spune acolo a fost înglobat în varianta care a ajuns la Ministerul Sănătății, la nivelul lunii noiembrie, adică cea care e pusă acum pe site, inclusiv la Urgență. La Urgență, din motivele pe care vi le-am spus, era un capitol de patru paragrafe, așteptând să fie scrise de domnul Arafat, care a refuzat lucrul acesta. Deci comentariile de acolo erau făcute pe o variantă abreviată a legii. Varianta de acum a răspuns și, în măsura în care s-a putut, a ținut cont și de temerile celor de acolo. Controlul, repet, nu doar că este întărit la structurile existente, respectiv Casă și minister, apar și alte structuri specializate, gen Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care va avea rolul de a asigura modalitățile de derulare financiară, se va asigura că asiguratorii privați care intră sunt cu bonitate, respectă toate regulile lor de capital social, de reasigurare, astfel încât să nu fie nici un pericol pentru banii publici utilizați de asiguratori privați. Adică altfel spus, mecanismele de control sunt mult, mult peste ce există astăzi și statul se concentrează primordial pe aceste mecanisme de control, nu doar al banilor, ci și al calității serviciilor oferite”, a precizat Vlădescu.
Raed Arafat a declarat, marți, că a demisionat din funcția de subsecretar de stat pentru că ieșind din Ministeul Sănătății va putea apăra mai bine sistemul de urgență, precizând că nu poate intra în polemici cu nimeni pe aspecte care necesită discuții tehnice.
Raed Arafat a adăugat că nu este de acord cu punctul de vedere al Ministerului Sănătății în ce privește sistemul de urgență, pentru că el crede că, în forma propusă în proiectul Legii sănătății, va avea un impact negativ asupra acestui sistem.
El a precizat că este dispus să revină la munca pe care a făcut-o, nu la funcție, cu condiția să fie lăsați experții să lucreze și că probabil își va lua concediu fără plată două – trei luni, pentru a organiza dezbateri privind propunerile pentru sistemul de urgență.
În legătură cu întâlnirile organizate de către Comisia prezidențială, MS și CNAS privind noul proiect, capitolul urgență, Raed Arafat a spus că a fost primit numai la primele două întâlniri, la următoarele fiindu-i interzis accesul.
Raed Arafat a spus că totuși colegii din Ministerul Sănătății i-au susținut în continuare punctul de vedere, și anume că urgența nu trebuie fragmentată.
El a recunoscut că a primit un telefon de la președinte după ce acesta a fost informat că doctorul Arafat este împotriva reformei, blochează reforma.
„Nu se poate spune de doctorul Arafat așa ceva. Președintele mi-a spus dacă nu vă convine ce scriu ei, lăsați-i să scrie și vedem după aceea. Am solicitat întâlniri repetate, dar nu a mai avut loc nicio întâlnire detaliată. Sistemul de urgență trebuie discutat tehnic. Colegii care au redactat proiectul nu au nici cea mai mică experiență”, a mai spus fostul subsecretar de stat.
