România va avea maximum 20 de case de asigurări de sănătate care „se vor bate să-și adune clienții”, minimum de înscriși fiind de un milion de oameni, pentru transferul pacienților de la o casă la alta fiind necesar un an, dacă lucrurile merg rapid, a declarat, miercuri, Cristian Vlădescu.
Directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar, Cristian Vlădescu, a făcut precizarea că ar fi trebuit să abordeze la Forumul Român de Sănătate, organizat de CNAS și MEDIAFAX, un alt subiect, dar, din cauza discuțiilor din ultimele zile, vrea să facă precizări legate proiectul noii legi a sănătății, în calitate de coautor al acestui document.
Vlădescu a precizat că proiectul noii legi are la bază strategia Comisiei prezidențiale privind sănătatea, dar și rezultatul unui studiu în care 79 la sută dintre românii cu un venit de peste 3.000 de lei ar fi dispuși să-și facă o asigurare privată de sănătate.
Potrivit lui Vlădescu, crearea caselor private de sănătate s-ar putea încheia într-un an, „dacă am lucra rapid”, iar transformarea spitalelor în fundații ar putea fi realizată în câteva luni.
„Orice casă de asigurări, publică sau privată, ar putea intra în competiție pentru asigurările de sănătate. Trebuie îndeplinite câteva condiții, și anume să aibă cel puțin un milion de oameni înscriși și să aibă avizul CNAS și al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Scopul asigurărilor private nu este acela de a înlocui o instituție publică ce merge nemulțumitor cu o instituție privată care merge nemulțumitor”, a mai spus Vlădescu.
El a adăugat că transferul persoanelor din sistemul public în cel privat s-ar putea realiza pe parcursul anului 2012.
„Transferul persoanelor din sistemul public în cel privat, dacă lucrurile merg foarte rapid, s-ar putea încheia anul viitor, prin înscrierea voluntară în respectivele companii. Este cam ca sistemul de pensii. Întâi se înscriu, iar ceea ce rămâne redistribuim aleator”, a mai spus Vlădescu.
„Casele private nu vor putea refuza nicio persoană. În plus, casele private de asigurări de sănătate nu vor fi vânzători de polițe, ci trebuie să dezvolte un management de calitate prin care să atragă oamenii, medicii, spitalele, pe toată lumea”, a precizat Vlădescu.
În plus, pachetul de servicii de bază este același pentru toate casele. Pacientul este obligat să rămână în contract cu casa pe care a ales-o cel puțin un an, apoi, dacă este nemulțumit, poate schimba opțiunea.
„În primul rând, casele de asigurări private de sănătate vor fi interesate să-și țină clienții în viață, apoi să le ofere servicii medicale care să le răspundă nevoilor lor de sănătate. Casele de asigurări private vor alege furnizorii cu care vor să încheie contracte, începând de la medicul de familie și terminând cu spitalele. Sigur, casele trebuie să câștige bani, dar pentru aceasta trebuie să aibă o ofertă de servicii foarte bună. Vor selecta acei furnizori eficace și eficienți în privința tratamentelor. Vor încerca să stimuleze prevenția”, a adăugat Cristian Vlădescu.
El a mai spus că un spital poate avea contracte cu mai multe case de asigurări private, la fel și un medic.
„Este foarte clar că statul nu mai poate asigura decât un pachet minim de servicii. Pentru cele care nu pot fi acoperite din pachetul minim de servicii, vor fi asigurările private. Acum, bugetul asigurărilor pe pacient este de aproximativ 300 de euro”, a adăugat Vlădescu.
Proiectul noii legi a sănătății este în atenția Ministerului Sănătății, Administrației Prezidențiale, Ministerului Finanțelor și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ar putea intra în dezbatere publică în câteva săptămâni, a spus președintele CNAS, Lucian Duță.
Forumul Român de Sănătate este organizat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și MEDIAFAX. La lucrările Forumului sunt abordate teme precum reforma sănătății – în slujba creșterii calității serviciilor medicale, informatizarea în sănătate – instrument de modernizare a statului, dosarul electronic de sănătate și prescripția electronică – proiecte naționale, componente ale strategiei e-sănătate din România.
Alte teme vizează cardul național de sănătate – mijloc de îmbunătățire a gestionării resurselor financiare prin prevenirea fraudei, precum și măsurile pentru o mai bună funcționare a colaborării sistemului sanitar cu furnizorii de servicii medicale și cu asociațiile de pacienți.
