Viziunea noastă după o aplicație practică pe râul Suceava

În perioada comunistă, lunca râului Suceava era principala zonă industrială a orașului și cuprindea numeroase combinate, întreprinderi și fabrici. Pe malul drept al râului Suceava se afla o renumită zonă de agrement, unde locuitorii orașului se bucurau de razele soarelui și de apa rece. În zilele de sărbătoare și nu numai, lunca râului era plină de umbreluțe multicolore, de suceveni care se odihneau și de râsetele copiilor care se bucurau de natură.
Odată cu reducerea activităților pe platforma industrială, zona de agrement a avut tot mai puțină căutare, iar astăzi se mai observă doar scările care duceau spre peticul de plajă suceveană.
În data de 11 octombrie 2018, noi, studenții anului III, specializarea Ecologie și Protecția Mediului, ai Facultății de Silvicultură Suceava, am făcut o incursiune pe malul stâng al râului Suceava, pe traseul cuprins între podul rutier de la Ițcani și podul rutier de la Burdujeni.
Am parcurs această distanță pas cu pas, am identificat problemele de mediu, sursele de poluare ale râului Suceava și bineînțeles am discutat despre reconstrucția ecologică a zonei și viitorul potențial turistic.
Dintre problemele de mediu identificate de noi se numără: mirosul dezagreabil care provine de la depozitul de materiale plastice; suprafața foliară a arbuștilor existenți și covorul vegetal sunt acoperite de un strat de praf care provine de pe drumul circulat de mașini de mare tonaj și care plutește în aer; eroziunea malurilor și formarea de rigole, antrenate de circulația din zonă, frișele industriale care oferă un aspect de „spațiu părăsit” zonei; colmatarea și eutrofizarea confluenței râurilor Dragomirna și Mitoc, suprapășunatul malurilor.
Pe partea de surse de poluare am regăsit: deversări în râul Suceava care provin din zona rezidențială; depozite de deșeuri provenite din resturile materialelor de construcție; depozite de deșeuri de tip azbest care au potențial cancerigen; depozit de smoală; deșeuri de tip textil regăsite în unele locuri; deșeuri de tip PET aflate punctiform pe marginea căi de acces din zonă și pe malurile râului; deversări în râu provenite de la Centrul Comercial Bazar.
Pe lângă toate aceste surse de poluare și probleme de mediu am regăsit și unele intervenții antropice benefice pentru ecosistem, precum: acțiunea Primăriei Suceava de a uda drumurile neasfaltate de două ori pe zi pentru a împiedica ridicarea prafului și amenajarea de consolidări realizate din deșeuri. Un alt aspect pozitiv îl reprezintă colectorii de fier vechi, care scot fierul din zonă și îl vând la punctele de colectare. Pe malurile râului Suceava am întâlnit un număr impresionant de pescăruși (Larus ridibundus) care marchează calitatea relativ bună a mediului și a calități apei râului Suceava.
În lunca Sucevei se întinde situl Natura 2000, un sit de tip B numerotat cu codul ROSCI0379 și care protejează următoarele specii: amfibieni și reptile (Triturus montandoni, Bombina variegata), pești (Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Eudontomyzon mariae) și nevertebrate (Maculinea nausithous). Situl este important pentru prezența populației de Maculinea nausithous și pentru prezența speciei Triturus montandoni, generalmente alpină.
Biodiversitatea zonei este accentuată de punctele de amplasare a releelor de distribuție a energiei electrice unde flora și fauna prospera și numărul speciilor care conviețuiesc în aceste ecosisteme este unul impresionant. Un alt aspect pozitiv pe care l-am remarcat în zonă a fost utilizarea cauciucurilor uzate ca suport pentru stabilizarea malului și formarea unui suport antropic pentru instalarea vegetației.
Această aplicație practică în lunca râului Suceava a evidențiat potențialul turistic al zonei, locuri ideale pentru o zonă de agrement verde și, de ce nu, o nouă atracție turistică a orașului.
Noi am dori ca lunca râului Suceava să redevină o zonă importantă de agrement a orașului, ca sucevenii și nu numai să se poată bucura de această zonă verde, copiii să aibă un nou loc de joacă și toată lumea să se recreeze la malul „mării sucevene”.
După cum am spus în introducerea creionării situației actuale a problemelor de mediu și a surselor de poluare de pe lunca râului Suceava, scopul acestei aplicații practice a fost de a constata deficiențele cu care se confruntă zona analizată și de a trage un semnal de alarmă asupra suferinței mediului pe care ne așteptam să îl găsim într-o stare mult mai deplorabilă.
Deși există probleme de mediu și surse de poluare în lunca râului Suceava, cu puțină voință și o campanie de ecologizare, vechea zonă de agrement a orașului poate lua naștere cât mai curând, totul depinde de noi toți!
Studenții anului III, specializarea Ecologie și Protecția Mediului, ai Facultății de Silvicultură Suceava