Viteza de excepție a unui proces: 75 de termene în șapte ani și nici o soluție

Celeritatea este una dintre cerințele actului de justiție din România, iar pentru cei care nu știu ce înseamnă celeritate am să spun că este vorba de rapiditatea cu care este soluționat un dosar. Faptul că nu se întâmplă deloc așa, este demonstrat cu vârf și îndesat de dosarul în care ar trebui să aflăm dacă în perioada 2000-2004 la Primăria Suceava s-a comis un jaf de proporții, de circa 2 milioane de euro, sau acele persoane trimise în judecată sunt curate ca lacrima.
Dosarul a parcurs deja 75 de termene, într-o perioadă „rezonabilă” de șapte ani, iar finalul său nu se întrevede în viitorul apropiat.
Principalele persoane puse sub acuzare în acest dosar sunt fostul director economic al Primăriei Suceava, Neculai Bujor, și cumătra acestuia, Tamara Chiribucă. Ca fapt divers, între timp, Tamara a și divorțat, iar mai nou în procese apare cu numele de Achiței.
Procesul a început în vara anului 2006, iar inculpații au depus o cerere de strămutare. Până când această cerere a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție au trecut câteva luni bune. Magistrații instanței supreme au decis să accepte strămutarea, astfel încât dosarul a fost trimis la Tribunalul Bistrița, instanță unde sunt și acum așteptați pentru audieri martorii. În ceea ce privește inculpații, audierea acestora va mai necesita, probabil, alți ani buni de așteptare, iar în actualul ritm al procesului nu ar mira pe nimeni ca la final să fie găsiți niscai vinovați, dar nimeni să nu poată fi tras la răspundere pentru că a intervenit prescripția faptelor.
În mod curios, acest proces nu intră în atenția inspectorilor de la Consiliul Superior al Magistraturii, care probabil au auzit de cuvântul inamovibilitate și le este teamă să sape la Bistrița pentru a nu supăra pe vreun domn sau doamnă judecător.
Un dosar cu 40 de volume și 20.000 de file
Procesul care trenează la Bistrița a necesitat un volum extraordinar de muncă. Timp de aproape trei ani, procurorii anticorupție au adunat date în 40 de dosare, totalizând aproape 20.000 de file. Numai rechizitoriul de prezentare a faptelor inculpaților se întinde pe 321 de pagini, în dosar existând și expertize, dar și mai multe declarații ale celor puși sub învinuire.
Și costurile din acest dosar au fost uriașe. La nivelul anului 2006 s-au cheltuit 875 de milioane de lei vechi, iar prejudiciul este estimat la circa 82 de miliarde de lei vechi.
În dosar au fost trimise în judecată nouă persoane, o parte dintre acestea cu funcții de conducere în Primăria Suceava în perioada 1996-2004. Principalii acuzați sunt Neculai Bujor, fost director economic al Primăriei Suceava în perioada când s-au realizat o mulțime de achiziții dubioase, și Tamara Chiribucă, cumătra lui Bujor și acționară la mai multe firme prin care s-au derulat contracte din bani publici. În cazul lui Bujor acuzațiile sunt de luare de mită și abuz în serviciu, în timp ce Tamara Chiribucă va răspunde pentru acuzațiile de dare de mită, evaziune fiscală și fals în înscrisuri oficiale.
Printre persoanele trimise în judecată se mai numără fostul șef al Gărzii Financiare Suceava Dumitru Buta, căruia i s-au reținut două infracțiuni, luare de mită și complicitate la evaziune fiscală, dar și un alt angajat al acestei instituții, Eugen Ionesi, acuzat de luare de mită.
Constantin Bâta, fost director în cadrul Primăriei Suceava, a fost trimis și el în boxa acuzaților pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, falsuri și complicitate la înșelăciune. Ultimele două acuzații sunt reținute și în cazul unei alte foste salariate a Primăriei Suceava, magazionera Emilia Șveica.
În dosar mai sunt judecate și două contabile de la firmele Tamarei Chiribucă, respectiv Ioan Ungureanu și Violeta Spătariu. Ambele trebuie să răspundă pentru infracțiunile de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la înșelăciune. A noua persoană trimisă în judecată de procurorii actualului DNA este Dumitru Teodorescu, pentru acuzația de trafic de influență.
Cum funcționa cumătria Bujor-Chiribucă (Achiței)
Rechizitoriul întocmit în vara anului 2006 a scos la iveală amănunte despre modul în care se derulau afacerile la Primăria Suceava și cum se scurgeau banii în anumite buzunare. S-a stabilit că în perioada 2002-2004, majoritatea achizițiilor pentru produsele de protocol, consumabile, dar și alte bunuri, au fost patru firme privilegiate în relațiile comerciale cu Primăria Suceava. Toate cele patru firme, SC Protman Service SRL, SC Rigola Serv Com SRL, SC Luis Imbiss SRL și SC Alexa SRL, aparțineau Tamarei Chiribucă.
Prin intermediul acestor societăți, Primăria Suceava a făcut achiziții dubioase, care au dus la un prejudiciu de 64 de miliarde de lei vechi. Pentru favorurile primite, Tamara Chiribucă nu a rămas insensibilă și l-a recompensat pe Neculai Bujor. Procurorii au reținut că una dintre ratele pentru achiziționarea unui VW Passat, în valoare de 300 de milioane de lei vechi, care trebuia plătită de Neculai Bujor, a fost achitată de Tamara Chiribucă, aceasta mai oferindu-i fostului director economic al Primăriei Suceava și excursii în străinătate în valoare de 600 de milioane de lei vechi.