Visul în religia ortodoxă

Cum trebuie să interpretăm visurile?
Întrucât este destul de greu să deosebim de unde provin visurile, dacă sunt de la propriile amintiri, dacă sunt de la diferite patimi, de la diavol sau de la Dumnezeu, unii Sfinți Părinți ne sfătuiesc să nu interpretăm visurile decât dacă suntem suficient de curați în interior. Chiar dacă visul vine de la Dumnezeu, e bine să nu-l credem ca fiind revelație, pentru că ne putem înșela. Sfântul Diadoh din Foticeea spune că e bine să nu dăm crezare visurilor, chiar dacă par a fi de la Dumnezeu, deoarece Dumnezeu nu se mânie, ci vede că suntem prudenți și smeriți.
Ce ne transmit visurile?
Mitropolitul Hierotheos Vlachos spune că însușirile visurilor arată starea în care ne găsim, dacă suntem robi ai patimilor, robi ai diavolului sau robi ai lui Dumnezeu. Visele dezvăluie sănătatea sau boala noastră. De aceea este necesară spovedania, pocăința și plânsul pentru a ne curăța de patimi.
Visul în credințele și superstițiile românești
În credința populară românească visul este interpretat în funcție de elementele importante care apar în vis, în general acestea fiind ridicate la rang de simboluri universale, comune tuturor oamenilor.
Exemplu: pasărea
Interpretare populară: prin zborul ei este intermediarul între cer și pământ. Ea simbolizează nemurirea sufletului și reprezintă stările superioare de a ființă și spiritualitatea, înălțarea spirituală, indică capacitatea omului de a evolua. Acest simbol, ca și celelalte, comportă de asemenea și sensuri negativ, prin asociere cu instabilitatea și imaginația înflăcărată, cu lipsa de ordine și metodă.
Alte superstiții românești legate de visuri:
„Când te culci numărând, ai să visezi ceva”.
„Toate visele visate sâmbătă noaptea spre duminica se izbândesc”
„Ca să nu mai visezi, să nu spui visele”
„Se crede că dacă se visează cineva zburând, va spori în cinste”
„Dacă visezi că bați pe cineva, vei căpăta oaspeți”
„Se zice că dacă visează cineva ceva ce-și tâlcuiește că este rău și împărtășește aceasta altei persoane, acea persoană se zice că ceea ce a visat e semn a bine și apoi, acel vis se va împlini în bine”
„Șarpele în vis arată vânt; peștele, ploaie; ouăle arată zăpadă”
„Când te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile”
„Dacă visează cineva că plânge, se va bucura”
„…visarea de arături, morminte proaspete, apă tulbure, lumânări stinse, vite tăiate sau visarea de persoane îndoliate – prevestește ceva rău”
„Visul pe care-l visează moașa despre nepotul său, este socotit în Vâlcea, ca o adevărată revelațiune a soartei copilului”
„Fetele, ca să poată ghici ce fel le va fi ursita, pun în seara de Sf. Vasile așa-numitele „punți” (două ramuri de măr dulce, în formă de furcă, între care se pune de-a curmezișul o altă creangă tot de măr dulce, care seamănă cu o punte). Aceste punți se pun în diferite locuri ascunse și se împodobesc felurit. Cea care a pus își visează peste noapte ursitul sau ei.” – credință în Oltenia și Muntenia.
În multe situații, interpretarea populară românească a visului se apropie de semnificația reală, specifică celui care a visat, având efecte pozitive asupra persoanei în cauză.
În satul tradițional, interpretarea visurilor importante era rezervată bătrânilor satului sau vracilor, care cu o mare doză de empatie și intuiție reușeau să descifreze adevărata semnificație a celor visate.
Totuși, generalizarea unor interpretări de genul „pisica neagră înseamnă noroc în vis” nu este deloc utilă și îndreaptă omul care visează către semnificații false, mesajele transmise de propriul Sine în timpul visului fiind distorsionate și greșit interpretate.
(Centrul de explorare a visurilor)