Să trăiești în vremurile astea presupune să plătești. Pentru orice. Mă refer la categoria de populație activă. Nu la asistați, care doar primesc. Și au mai multe drepturi ca oricine.
Ai mașină? Pregătește-te de rate ca la bancă. Plătești rovinieta. Plătești benzina, care conține o droaie de accize. Mai plătești taxe de drum. Pentru ce? Pentru gropi și reparații, vară de vară, pe aceleași porțiuni. Pentru radare în tufișuri, nesiguranță, aglomerație și nervi.
Fumezi? Alte plăți către stat. Că în prețul unui pachet de țigări sunt incluse accize, care se varsă tot într-o vistierie permanent prost gestionată. Și mereu prezentată goală.
Ai o afacere? Să te ții, frate. Impozite, taxe, tva, amenzi, investiții, salarii, asigurări, facturi, ”norme europene” și altele. Alți bani achitați.
Ai un apartament? Nici o problemă. Te belim și aici. Plătește pentru că stai în oraș. La tine acasă. Și apoi fă cumva să îți asiguri încălzirea și apa caldă. Că nu e nimeni interesat de confortul tău.
Plătește! Plătește! Plătește!
Pentru orice. Pentru că mergi pe stradă. Pentru că locuiești. Pentru că faci naveta la serviciu. Pentru că muncești. Pentru că dai de mâncare la alții. Pentru că respiri.
Nu e ceva anormal. Asta e legea și toți ne supunem ei. Frustrarea apare atunci când vezi că nu primești în schimb decât surogate și spoieli de civilizație.
Învățământul e cum e. Interesul pentru școală e cum e tot din cauza faptului că după ani buni de învățat ajungi să câștigi puțin. Și din puținul ăla trebuie să plătești ca să trăiești.
Sănătatea e la pământ. Nu mă ascund după cuvinte. Știți foarte bine cum scoateți din buzunare când aveți o problemă. Că dacă mergi ”ca asiguratul” ești tratat ca atare.
Drumurile sunt mizerabile. Dar lasă că avem pavele pe trotuare și borduri de jumate de metru. Proștii care merg cu mașinile trebuie să țină în spate și service-urile auto. Tot pe banii lor. Parcări? Ce sunt alea? Levitează naibii mașina când vii seara acasă.
Mizerie, câini vagabonzi, insecte și praf. În orice parc. Că, deh, cine naiba să se mai ocupe de dezinsecție și deratizare? Ciocu’ mic și plătiți.
Canalizare? Ce e aia? Iluminat public? Doar în centru. Între blocuri vă descurcați cu lanterna și cizme de cauciuc.
La Praga nu e praf pe străzi. Am umblat o zi întreagă pe jos. Când am ajuns la hotel, pantofii îmi erau ca dimineață. A plouat. Nu s-au făcut bălți. La alții cum se poate?
Când avem nevoie de bani la buget, ce facem? Biciuim mârțoaga, chiar cu riscul de a o omorî. N-ar găsi naibii alte soluții toți deștepții ăștia care conduc țara. Cică.
Nu departe de noi, Polonia a reușit să se dezvolte pe multe sute de milioane de euro din fonduri europene. A știut să facă autostrăzi, locuri de muncă, proiecte. Într-un cuvânt: civilizație.
Noi rămânem cu mâna întinsă. Ori la stat ori la porțile Europei. Îmi pare rău, dar așa vom muri. Mămăliga nu explodează. Pune o ceapă lângă și ai meniul pe care-l merită toată lumea.
Pentru că plătiți mult și primiți puțin înapoi nu vă indignați. Și nu puneți pasiune în discursuri pe net sau pe oriunde. Dar ia să vezi risipă de energie pentru legea fumatului, pentru câinii comunitari, pentru vaccinuri, pentru Arsenie Boca, pentru Osho și alți ”înțelepți”, pentru religie în școli, pentru lăcașuri aurite din care lipsește chiar credința, pentru dreptul vostru de a aproba sau contesta și pentru multe alte rahaturi. De viața voastră nu vă pasă. De ce le-ar păsa altora?