Virtutea înfrânării nu constă doar în cumpătarea din timpul mesei

Potrivit Sfântului Ioan Casian, virtutea înfrânării nu constă doar în cumpătarea în timpul mesei, la servirea mâncării, ci, mai ales, în „cumpătarea duhului” care este o stare de curăție sufletească la care se ajunge prin abținerea de la păcate. Astfel, pentru păstrarea curăției duhului și a trupului, nu este de-ajuns numai înfrânarea de la mâncare, ci și „alăturarea și a celorlalți virtuți sufletești: smerenia, milostenia, blândețea etc”. Căci prin lucrarea virtuților ne întoarcem atenția de la cele lumești spre Dumnezeu, Care este centrul în jurul Căruia gravităm și viețuim…
Săvârșirea virtuții înfrânării aduce creștinului o detașare de cele trecătoare, lumești și o aprindere a inimii după cele dumnezeiești. Depărtându-ne mintea și inima de cele ale lumii, ne apropiem de Dumnezeu.
(Sfântul Ioan Casian, Virtutea înfrânării-tămăduitoare a lăcomiei pântecelui, Editura Trinitas, Iași, 2003, p. 7)