Lecția de religie

Vinul, materie liturgică



Deși nu există canoane privind culoarea vinului liturgic, Biserica Ortodoxa folosește cu precădere vinul roșu
Deși nu există canoane privind culoarea vinului liturgic, Biserica Ortodoxa folosește cu precădere vinul roșu

Vinul este una dintre principalele materii liturgice ale Bisericii Ortodoxe, împreună cu pâinea el servind preoților la săvârșirea Tainei Euharistiei. Pâinea se preface în Trupul Mântuitorului, iar vinul se preface în Sângele Mântuitorului, fără a-și schimba însă firea. Pentru necredința unora însă, când s-au împărtășit din Potir, ei au simțit în gură gust de sânge, iar nu gust de vin.
Vița de vie, chip al tainelor lui Dumnezeu
Sfânta Scriptură amintește de vin abia după potop, când dreptul Noe începe să muncească pământul, împreună cu fiii săi, sădind printre altele și vița-de-vie. Necunoscând efectul vinului însă, dreptul Noe a băut din acesta și s-a îmbătat, stând gol în cortul său, după cum citim: „Noe a prins a fi lucrător de pământ și a sădit vie. Și a băut vin și s-a îmbătat și s-a dezgolit în cortul sau” (Facere 9, 20-21). Dar al lui Dumnezeu făcut omului, vinul ocupă un loc important în viața noastră, el fiind mai mult un aliment de bază, decât un lux.
Privind spre dulceața strugurilor și spre vinul obținut din aceștia, rodul viței-de-vie a fost văzut încă din vechime drept simbol al fericirii și al bunăstării materiale. Când iscoadele poporului ales s-au întors din Canaan, acestea au adus cu ele un strugure imens, drept mărturie a bogăției locului (Numeri 13, 24). Tot din vechime, stoarcerea strugurilor a fost văzută drept simbol al pătimirilor.
După minunata Întrupare a Mântuitorului, vița-de-vie a căpătat noi sensuri, ea închipuind acum Împărăția Cerurilor. Pentru aceasta, Mântuitorul spune: „Rămâneți în Mine și Eu în voi. Precum mlădița nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa nici voi, dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne întru Mine și Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteți face nimic. Dacă cineva nu rămâne în Mine se aruncă afară, ca mlădița, și se usucă; și le adună și le aruncă în foc și ard” (Ioan 15, 4-6). La rândul său, în cadrul Sfintei Liturghii, episcopul spune: „Doamne, Doamne, caută din cer și vezi și binecuvântează via aceasta, pe care a sădit-o dreapta Ta”, cuvânt preluat liturgic din cartea Psalmilor (79, 15-16).
Vinul, materie liturgica
Vinul liturgic, adică cel folosit în cultul Bisericii Ortodoxe, trebuie să fie din struguri, curat, fermentat, cu gust și miros firesc, neoțetit, ca tot ceea ce este vrednic de a fi adus lui Dumnezeu. Vinul trebuie să fie curat (numai din struguri) și fără nici un adaos (nici zahăr, nici agenți chimici de limpezire).
În perioada Vechiului Testament, vinul era privit ca un dar al lui Dumnezeu și ca un aliment de bază, iar nu ca o desfătare rafinată sau ca un lux. Vinul era folosit până și de cei mai simpli oameni, aproape fiecare având o vie a sa. Vinul era văzut ca o binecuvântare de la Dumnezeu: „Să-ți dea ție Dumnezeu din roua cerului și din belșugul pământului, pâine multă și vin” (Facere 27, 28). Vinul era folosit și în cultul de la Templu, însoțind jertfele de dimineața și de seara. Deși pâinea și vinul au fost cinstite dintotdeauna ca hrana esențială a omului, acestea vor fi înălțate mai mult ca oricând în cadrul Cinei celei de Taină.
În vechime, vinul era băut simplu
Deși în vechime evreii nu foloseau vin în cadrul sărbătorii Paștelui, mai târziu, după întoarcerea din exilul babilonian, vinul nu va mai lipsi de pe mesele acestora. Astfel, în cadrul mesei iudaice de Paști, capul familiei binecuvintează pâinea și patru pahare de vin, pe care le împarte mai apoi celor de la masă. Acest vin era unul special, obținut printr-o metodă aparte, numai din struguri: boabele de struguri erau mai mult presate, decât stoarse, nezdrobirea sâmburilor ducând la un vin de înaltă calitate. Acest vin era unul roșu, vinul alb nefiind prea întâlnit în antichitate.
În vechime, vinul era băut simplu, neamestecat cu nimic, însă din perioada elenistică, acesta a început a fi consumat amestecat cu apa. Există rabini din acea perioada care interziceau consumarea vinului nediluat cu apă.
În cadrul Cinei celei de Taină, Mântuitorul Iisus Hristos a urmat ritualul unei mese pascale iudaice, săvârșind gesturile tradiționale specifice capului de familie, adică binecuvântând pâinea și vinul. El va asemăna pâinea cu Trupul Său și vinul cu Sângele Său, pe care îl va vărsa pe Cruce, pentru mântuirea lumii. Pentru aceasta, vinul folosit la Cina cea de Taină era acel vin ritualic iudaic, adică: din struguri aleși, fermentat, roșu, dulce și amestecat cu apă.
Vin curat, roșu și dulce, amestecat cu apă
Pentru săvârșirea Sfintei Liturghii, creștinii au folosit același vin pe care l-a folosit Mântuitorul la Cina cea de Taină, adică un vin curat, roșu și dulce, amestecat cu apă. Mai mult, prin culoarea lui, vinul roșu trimite mai clar spre Jertfa Mântuitorului. Începând cu secolul al XIII-lea, în Apus s-a generalizat folosirea vinului alb în cadrul slujbelor, pe când în Răsărit s-a păstrat vinul roșu. Deși nu există canoane privind culoarea vinului liturgic, Biserica Ortodoxa folosește cu precădere vinul roșu.
Vinul se preface în Sângele Mântuitorului
În cadrul Sfintei Liturghii, în timp ce la strană se căntă „Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te binecuvântăm, Ție Iți mulțumim, Doamne, și ne rugăm Ție, Dumnezeului nostru”, preotul rostește rugăciunea specială pentru prefacerea vinului liturgic în Sângele Domnului. În acest moment, vinul se preface în Sângele Mântuitorului fără a-și schimba firea. Pentru necredința unora însă, când s-au împărtășit din Potir, ei au simțit în gură gust de sânge, iar nu gust de vin.
Mântuitorul Iisus Hristos a folosit vinul la Cina cea de Taina, iar Apostolii și urmașii acestora (episcopii și preoții) l-au folosit de fiecare dată în cadrul Sfintei Liturghii, urmând porunca Stăpânului, care a spus: „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea” (Luca 22, 19). Folosind astfel vinul, acesta devine cea mai de cinste materie, împreună cu pâinea curată, care se preface în Trupul Domnului. Vinul servește însă drept materie liturgică și în alte Sfinte Taine și ierurgii, după cum urmează: la Cununie, la Litie, la sfințirea unei biserici, la înmormântări și la parastase.
Teodor Danalache
Sursa: www.crestinortodox.ro