Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, luni, la Curtea de Apel București, că nu a luat „nici cinci bani de la Petromservice”, iar dacă instanța va decide ca el să rămână în arest și se va întoarce la închisoare, atunci nu poate decât să ia legea „în propriile mâini”.
Vîntu a arătat, în fața instanței care judecă recursul lui la decizia de arestare preventivă, că este nevinovat și că falimentul Petromservice a fost urmarea celor peste 18.000 de litigii de muncă pornit de angajați împotriva companiei.
„Petromservice a fost falimentată de salariații ei, sfătuiți de avocații lor să speculeze o neregulă din contractul de muncă și care au pornit mii de procese împtriva acestei companii. Pentru a se putea apăra, Petromservice a căutat calea legală, dar a fost prea târziu, pentru că drepturile salariale acordate erau mai mari decât capitalul societății”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu în instanță.
Referitor la afirmația anchetatorilor potrivit căreia Liviu Luca ar fi patronul societății Elbahold, Vîntu a arătat că informația este falsă.
Totodată, Vîntu a mai spus că procurorii fac o confuzie majoră între modul în care se achiziționează un pachet mare de acțiuni și modul de tranzacționare a pachetelor mici de acțiuni la bursă. El a precizat că în cazul pachetelor mari de acțiuni, persoana interesată discută cu acționarul majoritar al societății care vinde pachetul, iar negocierea nu se poartă direct între persoane fizice, ci prin intermediul unei societăți angajate de potențialul cumpărător.
Sorin Ovidiu Vîntu a sancționat faptul că procurorii nu au întocmit până la acest moment o expertiză contabilă riguroasă în dosar, arătând că „orice amator în piețe de capital poate spune că una este prețul plătit pentru un pachet important de acțiuni și alta este situația pachetelor minore de pe bursă”.
„Nu am primit nici cinci bani de la Petromservice, iar faptul că eu sunt consilierul economic al lui Liviu Luca nu este descoperirea vreunui funcționar de la Parchet, ci reprezintă, mai degrabă, un mod de a glumi dintre mine și el, glumă făcută dealtfel publică și într-una dintre declarațiile mele televizate”, le-a mai spus Vîntu magistraților de la Curtea de Apel București.
Vîntu a mai arătat că, în opinia sa, el este motivul principal pentru care a fost generat acest dosar și arestate celelalte nouă persoane.
În finalul declarațiilor, Vîntu a precizat că în cazul în care se va întoarce la închisoare, va lua „legea în propriile mâini”.
Pe parcursul declarației sale, Vîntu a mai arătat că dacă teoriile procurorilor ar fi corecte privind modul de achiziționare a unor pachete mari de acțiuni, atunci „președintele OMV ar trebui să fie în boxă la Viena, pentru că a cumpărat un pachet important de acțiuni de pe bursa din București”.
Instanța Curții de Apel București a rămas în pronunțare, urmând să decidă dacă Vîntu, Liviu Luca și ceilalți opt arestați preventiv în dosarul Petromservice vor fi eliberați sau vor rămâne în continuare în arest.
Curtea de Apel București a judecat, luni, recursurile celor zece arestați preventiv în dosarul în care sunt cercetați pentru delapidarea Petromservice, prejudiciul produs prin falimentarea controlată a companiei fiind de peste 83 de milioane de euro.
Tribunalul București a dispus, în 8 noiembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca (prim-vicepreședintele CNSLR-Frăția și membru al Comitetului Economic și Social European), Sorin Mihai, Ioan Bohâlțeanu, Gheorghe Șupeală (fost director general al Petromservice), Zizi Anagnastopol (fost director financiar al Petromservice), Octavian Țurcan, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă și Daniela Lăcrămioara Brașoveanu, acuzați de delapidare, spălare de bani și, respectiv, complicitate la delapidare în cazul societății Petromservice.
Hotărârea instanței a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel București, care va lua luni în discuție contestațiile celor zece arestați din dosarul Petromservice.
În acest dosar este cercetat și Rino Graziano Raicovich, în cazul lui procurorii luând măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a declarat, vineri, că cercetările în cazul privind fraudarea Petromservice vor fi extinse la toate societățile și persoanele fizice care au primit bani de la firmele suspectate a fi implicate în spălarea de bani.
Procurorii au stabilit, pe baza probelor administrate, că persoanele acuzate în acest dosar au falimentat controlat Petromservice, producând prejudicierea societății cu 83.163.165 de euro.
De asemenea, 72.000 de membri ai Asociației Salariaților, în calitate de acționari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele din cauza activităților frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acțiunilor. Falimentarea controlată a Petromservice a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu aproximativ 98 de milioane de euro.
Anchetatorii au stabilit că prejudiciul s-a produs prin cumpărarea, cu banii Petromservice, a unor acțiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparținând unor societăți comerciale și transferarea frauduloasă și controlată a banilor obținuți pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.
Astfel, potrivit procurorilor Parchetului instanței supreme, sume din patrimoniul Petromservice au fost transferate, prin operațiuni succesive derulate prin 22 de companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăți înregistrate în străinătate și în România, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) și SC GM Invest SA (1.300.000 euro).
Suma de 14,2 milioane de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operațiuni, în 2007, 2008 și 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, notează procurorii.
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile – aproximativ 46 de terenuri intravilane și extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinație de hotel, restaurante, alte spații comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcațiuni, conturi bancare – pentru recuperarea prejudiciului.
Probele obținute în urma comisiei rogatorii internaționale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achizițiile de acțiuni și fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan.
Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Țurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali și la o altă companie offshore. Alte două companii, una înființată în 2003 și alta în 2006, îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.
În motivarea deciziei de arestare peventivă a celor zece, judecătorul de la Tribunalul București arăta că sumele plătite de compania Petromservice au fost transferate prin operațiuni succesive, prin conturile bancare ale mai multor companii offshore controlate de Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan, iar în cele din urmă au ajuns fie în contul personal al lui Vîntu (4.168.000 euro), fie al unor societăți înregistrate în Cipru și în România pe care acesta le controla.
Potrivit magistratului, banii au fost transferați prin operațiuni de tip „carusel”, în cadrul cărora aceleași sume au fost reciclate de mai multe ori pentru a da aparența unor tranzacții distincte. În unele situații, aceeași sumă a fost transferată de cinci ori prin conturile acelorași societăți în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat cinci plăți diferite.
