Vinovații fără vină?!

Specialistul Gazetei l-a scos un pic mai alb, mai curat, pe Rednic. Cică nu este el de vină că Dinamo nu mai câștigă, dar că nici nu ia bătaie e meritul său! Apărarea se poate antrena, atacul în schimb nu! Numai că Rednic își dă singur cu stângul în dreptul: “Înainte mai marcam și noi din lovituri libere…” Păi asta înseamnă că nici când Dinamo mergea brici nu-și poate aroga merite. Pentru că asta este diferența. Atunci Niculescu o băga în ațe, acum o dă în peluză. Este o învățătură de minte pentru toți. Când Dinamo câștiga cu execuții care nu pot fi incluse în pregătirea tactică, acestea îl trăgeau și pe Rednic pe val. Și apropo de atacul lui Dinamo… Atunci când ratezi transfer după transfer în acest compartiment, în condițiile în care pierzi unul dintre golgeteri, la ce te poți aștepta?! Unde sunt sud-americanul Caicedo sau portughezul Mateus, care ar fi trebuit să anime ofensiva?! Și, trecând la susținerea din linia a doua, unde e Bălace, cel pentru care vroia să renunțe la Cătălin Munteanu?! Unde este Vranjkovic, cel care putea prelua ștafeta la loviturile libere?!
Dar eroul negativ al ultimei etape a fost Coman. El a încercat să combată opinia conform căreia are ultimele două goluri pe conștiință. Rapidistul spune că ieșirea sa din poartă a fost necesară, pentru că trebuia să scoată atacantul în unghi, ceea ce s-a și întâmplat! Și cu asta, gata?! Nu mai contează că faza s-a terminat cu gol, el și-a făcut datoria?! Păi dacă procedează în felul acesta, Dani Coman își fură singur căciula, cu tot cu musca de pe ea! Portarii învață încă de la abc-ul meseriei că nu trebuie să se hazardeze în ieșiri atunci când adversarul are un fundaș pe el și nu amenință iminent poarta. Sarcina de a-l scoate (și mai mult) în unghi era a celui care îl talona deja. Ce soluții ar fi avut Badea dacă nu ieșea Coman? Să tragă din poziția respectivă, ceea ce s-ar fi concretizat în gol numai în cazul unui șut de excepție. Sau să-și continue traiectoria laterală de unde să centreze, caz în care portarul ar fi putut interveni. Sau să încerce să-și dribleze adversarul, cu șanse de reușită care pot fi greu estimate, de aceea Coman ar fi trebuit să stea în poartă și să evalueze situația. Toată lumea bate monedă pe moralul său scăzut și îl felicită pe selecționer că n-a mizat pe el. Cu Olanda, într-adevăr, dar cu Luxemburg continui să afirm că nu risca nimic, din contră, Coman și-ar fi putut reveni. Dar poate că naționala nu este loc de refacere…