Vin particularii?

Cea mai mare noutate a noului „Mers al trenurilor” o reprezintă înscrierea hotărâtă în peisajul căilor ferate române a societăților particulare de transport. După un început timid, cu ezitări și renunțări, iată că două-trei SRL-uri au împământenit nu numai exclusivitatea privată în exploatarea unor secții de interes local, ci și gestionarea unor trenuri accelerate de lung parcurs. Nu veți afla, în noul Mers, trasa acceleratului 14777, care leagă Bucureștiul de Sibiu, prin Brașov. Îl gospodărește Regitrans Brașov, pleacă din Capitală la 8,38 și ajunge la destinație la 14,29. Nu circulă nici mai repede, nici mai încet decât acceleratele surate ale CFR-ului, fiind strâns flancat de două trenuri similare (1621 și 14521), așa că, fără a vedea garnitura particulară, e greu de bănuit de ce ar trebui s-o prefere călătorul. Poate, cine știe, n-o vâjâi vântul pe la îmbinările ferestrelor, nu s-or inunda WC-urile încă de la Buftea, ușile compartimentelor s-or închide civilizat, n-or mișuna cerșetorii, și, mai știi? – la bord s-or oferi servicii inexistente la CFR. Oricum ar fi, se prefigurează, deci, ziua în care vom putea opta între trenul lui Ionescu și trenul lui Popescu! SRL-urile practică aceleași tarife ca și SNCFR, dar sunt mai generoase în materie de reduceri. S.C. Regional Cluj de pildă, îi călătorește pe moți cu numai jumătate din prețul biletului! Avântul cel mai impresionant l-a luat Regiotrans Brașov, în custodia căreia se află secțiile Alba Iulia-Zlatna, Blaj-Praid, Brașov-Întorsura Buzăului, Brașov-Zărnești, Arad-Nădlac, Berzovia-Oravița, Reșița-Voiteni, Sf. Gheorghe-Brețcu, Sighișoara-Odorhei ș.a. Prima măsură luată de noii proprietari a fost sporirea numărului de trenuri. Dacă, spre a ajunge la Sovata, ori la Praid, pensionarul amărât avea la dispoziție doar două trenuri, Regiotrans le oferă acum patru. Garnituri în plus au fost introduse pe mai toate liniile concesionate, de unde se vede că particularii au priceput mai repede care poate fi soluția re-câștigării călătorilor: nu rărirea trenurilor, ci dimpotrivă. SRL-ul Regional Cluj-Napoca a achiziționat de la CFR (ori, probabil, doar a închiriat) o singură secție: Vașcău-Holod-Ciumeghiu. N-o fi prea mare dever în coasta Apusenilor, dar anumite destinații pot fi tentante pentru introducerea de trenuri turistice suplimentare: Stâna de Vale, Scărișoara, rezervația Padiș ș.a. De menționat că aceiași operatori feroviari prestează și servicii de transport marfă – și dacă la mărunta coletărie nu mai prea apelează nimeni, rămân rentabile trenurile marșrut, cu unic tip de încărcătură și unică destinație. O societate mai mică, Servtrans invest S.A. București, a luat în custodie secția Roșiori Nord-Pitești. Iată că, odată cu noul Mers al trenurilor, privatizarea în domeniul căilor ferate a ieșit din zodia curiozităților, înscriindu-se hotărât într-o realitate economică dornică de înnoire și… șubrezită de „tunurile” privatizărilor cu cântec. S-ar crede că-i simplu: închiriezi șina de sub roate și șuruburile toate, cumperi câteva automotoare la mâna doua și gata societatea de transport feroviar. Nu-i chiar așa, fiindcă marile probleme le ridică pregătirea personalului, siguranța circulației, ca să nu mai vorbim despre mecanismul decontărilor cu CFR, pentru un neinițiat greu chiar și de aproximat.
S-ar cuveni, poate, să ne mâhnească faptul că toate aceste inițiative ocolesc Moldova, spre a încolți cu precădere în Banat și Transilvania. Au fost ceva tentative (Floreni-Dornișoara), s-au anunțat câteva intenții (Dolhasca-Fălticeni, Crasna-Huși), dar pasul hotărâtor fie că nu s-a cutezat, fie că a fost repede urmat de retrageri prudente. Ori suntem mai conservatori, ori mai greu de pornit…