Revoluția a adus, între altele, ca pe o viitură a revoltei, și un iureș demolator. Cred că filosoful Pleșu sau poetul Dinescu, nu-mi mai aduc bine aminte, propunea transformarea Casei Poporului, marele vis faraonic împlinit al lui Ceușescu într-un pișoar național. Fiecare român, suna proiectul, aplaudat de altfel de multă lume, trebuie, scuzați, să se pișe pe această magaoaie, pedepsindu-l astfel pe dictator și arătând drumul aseptic al libertății.
Tot la Revoluție, în acele zile tulburi și entuziaste, cu efuziuni justificate și excese care ar fi putut lipsi, a fost proclamată ideea ca șefii statului să nu mai stea în palate, ci în case obișnuite, ca noi toți. În consecință, am priceput eu, Iliescu se va muta cu Președinția toată într-un bloc. În scurt timp, Iliescu s-a mutat la Cotroceni, în birourile lui Ceaușescu, toate foste birouri regale. Și în perioada comunistă, în vremuri de avânt proletar, Palatul Regal a devenit Palat al Pionierilor. Încet, încet însă, temperamentul revoluționar potolindu-se, comunismul, prin oamenii de la vârf, a ocupat spațiile confortului și eleganței regale.
Emil Constantinescu n-a stat nici el la bloc, cu toate că în campania electorală chiar asta promitea. A stat tot la Cotroceni. Nici Traian Băsescu, suit în adulația publică pe scara populismului proletar, nu s-a mutat la bloc, ci la Cotroceni cu biroul și la Vila Lac 3 din Primăverii ca locatar. Toți trei președinții post-revoluționari au fost și sunt cazați în vacanțe și nu numai la Neptun, în vila mult înjurată a lui Ceaușescu, la Olănești, la Scroviștea, și-n altele cu același cazier politic. Clanțele din aur ale ușilor, chiuvetele de aur din băi, candelabrele din aur din livinguri și saloane, arătate la televizor în zilele Revoluției ca simboluri ale opulenței familiei dictatoriale și-au pierdut caratele (nici nu erau din aur) redevenind metale populare.
Aflu că domnul Traian Băsescu, președintele în funcție, care umblă muncitorește prin lume ca Gheorghiu Dej cu o cămașă cadrilată, e la Covasna în concediu. Stă la una din cele mai sclivisite vile de lux ale lui Ceușescu, plantată într-o pădure. Președintele, îmi spune un înalt funcționar, apropiat al acestuia, „este înnebunit după această vilă”. Îl cunosc întâmplător pe unul din administratorii bunurilor prezidențiale care a slujit sub cei trei președinți post-revoluționari. Cum e, nea…, zic eu, vila de la Covasna? E, spune omul care a inventariat-o la Revoluție, o splendoare. Are, ca și la Olănești, în interior baze de tratament ca și cele de afară, tot luxul și tot confortul.
Care va să zică, domnului Băsescu îi plac luxul și confortul. Doamnei Maria, întâia femeie a țării, regină a echitației, îi plac pereții de o anumită culoare, de aceea la Vila Lac 3 nu s-a mutat decât după ce casa a fost revopsită pe gustul său.
Cât a trecut de la proiectul transformării Casei Poporului în pișoar național și a caselor lui Ceaușescu în muzee, ca să vadă lumea, să se revolte și să înjure? Au trecut 17 ani. Doar.
