Până la play-off-ul Ligii Campionilor de marți seară, nu-l văzusem pe olandezul Depay decât în faze disparate pe la știrile din sport. Știam că e bun, mă bazam pe el când mizam pe victoria lui PSV Eindhoven și aproape invariabil îl găseam pe Depay printre marcatori. Contribuția lui la titlul câștigat de PSV cu 17 puncte avans față de locul secund (Ajax) a fost considerabilă. Din această toamnă urma să-l vedem cu toții mai îndeaproape în Liga Campionilor și iată că l-am văzut ceva mai devreme, încă din august, întrucât cei de la Manchester United s-au mișcat repede și au pus mâna pe junele de 21 de ani. Desigur, olandezul de pe bancă, van Gaal, a fost „scouter” în povestea asta. Iar Depay nu l-a dezamăgit, el întorcând aproape de unul singur scorul până la pauză, în meciul cu FC Bruges. Băiatul are sete de meciuri mari, visează înalt, deși uneori își propune parcă prea mult. Dar e acolo, „în zonă”, e viitorul Robben sau și mai și. Sper să nu aibă ghinionul lui Afellay, un jucător propus tot de PSV, care s-a accidentat după transferul la Barcelona, jucând abia vreo 20 de meciuri în 4 sezoane.
În schimb, îl văzusem în mai multe rânduri pe croatul Kovacic, de la Inter. Și el are tot 21 de ani și tocmai a împușcat un transfer la Real Madrid. M-am cam mirat, dar și aici e o explicație pe bancă, Benitez a trecut și pe la Inter. M-am mirat și mai mult când am aflat că la Madrid a fost prezentat ca viitor Balon de Aur. Serios?! O ști el cu mingea la picior, nimic de zis, dar stilul său mi s-a părut mai degrabă unul de modă veche, lipsit de viteză. Nici ca implicare nu dădea pe-afară, se pierdea deseori în mediocritatea generală din ultimul timp de la Inter, inclusiv de pe vremea lui Benitez. Nu l-am văzut în nicio situație să tragă echipa după el, așa cum face un jucător cu stofă de campion. Iar dacă nu te impui ca lider, nu te poți apropia de Balonul de Aur. Dintre cei doi tineri fotbaliști, Depay și Kovacic, la primul aș vedea adevăratul potențial de urmaș al lui Messi și Ronaldo.