VICȘANI. Numit Vicșineț, în 1 februarie 1429, când Alexandru cel Bun întărea fiului lui Giurgiu de la Frătăuți, Ivașco, „jumătate din satul Vicșineț, și partea fratelui său Petru” (Manciul), satul Vicșani avea să reapară în urice abia în 15 martie 1488, când Ștefan cel Mare cumpăra de la Șteful, fiul Annei, fiica lui Coste Tătăraș, cu 200 zloți tătărești, „a sa ocină și dedină, a bunicului său Ivașco (deci de la fiul lui Giurgiu de la Frătăuți), jumătate din satul Vicșineț, pe Suceavă”, iar de la Andriaș Hancovici, de la fratele său, Ivașco, de la surorile lor, Ana și Tața, cu copiii lor și vara lor Marina, fata Anastasiei și nepoata lui Demeșco „dreapta lor ocină și dedină, cealaltă jumătate din satul Vicșineți, pe Suceavă”, dăruind întregul sat Vicșani mănăstirii Putna.
În 15 martie 1490, printre bisericile din ținutul Sucevei întărite de Ștefan cel Mare mănăstirii Putna, se afla și „a 2-a biserică, la Vigșani, cu popă”.
În 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare întărea ctitoriei sale, mănăstirea Putna, printre celelalte sate, și „satul Vicșani”.
VOITINEL. Satul Voitinel a fost atestat documentar în 18 august 1427, când Alexandru cel Bun întărea lui Herman și fratelui său, Iațco, „ocina lor și le-am dat satul lor, unde este casa lor, la Voitinu, unde acesta iese din poiană și unde este mănăstirea lor și vechiul lor loc de cosit, sub brădet”. Herman era tatăl lui Bogdan Herman (ginerele lui Ivul Solca), întemeietorul Bogdăneștilor.
În 15 martie 1490, Ștefan cel Mare întărea mănăstirii Putna, printre alte biserici din ținutul Sucevei și Ținutul Cernăuți, și „a III-a, biserica din Voitin, cu popă”.
În 16 mai 1490, Ștefan cel Mare cumpăra, de la „Bogdan de la Voitin și fratele lui Ion Miciorna, și surorile lui, Ilca și Mușa, copiii Hărman, nepoții lui Iațco” cu 500 zloți tătărești, „un sat, anume Voitinul, unde a fost casa tatălui lor, Hărman, și a bunicului lor, Iațco, unde iese Voitinul din pădure și din poieni, unde a fost mănăstirea lor și fânațul lor cel vechi, sub codru”, sat pe care l-a dăruit mănăstirii Putna, ulterior istoria Voitinelului făcând, practic, parte din istoria satului Vicovu de Jos.
Bogdan Herman a fost ginerele lui Ivul Solca și, prin soție, unchiul de mamă al lui Luca Arbure, care va putea cumpăra „Solca mică” de la văduva și copiii lui Bogdan tocmai datorită acestei înrudiri.
Biserica Sfântului Profet Ilie din Voitinel a fost construită în anii 1818, 1819, dotată cu un iconostas, în 1825, de Panaita BONTEȘ și restaurată în 1868. În 1843, biserica avea 976 enoriași, păstoriți de preotul administrator Nicolai VASILIEVICI. În 1876, biserica din Voitinel, frecventată și de enoriașii din Gălănești, avea 2.482 enoriași, paroh fiind Alexandru PLEȘCA. În 1907, paroh era David MORARAȘ, născut în 1840, preot din 1872, paroh din 1894, iar cantor, din 1900, Dimitrie VASILOVICI, născut în 1878.
Din 1864, funcționa la Voitinel o școală cu 4 clase[1].
„Domnișoara Olga Gramatovici, fiica domnului paroch și exarch ortodox-oriental din Voitinel, se va cununa, într-a 26 Ianuarie 1890, cu dl teolog absolvant Teodor Bumbac”[2].
[1]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 41, 1876 p. 61, 1907 p. 171
[2]REVISTA POLITICĂ, Anul V, nr. 2, 15 ianuarie 1890, p. 6