Viața ca o pradă?

Presupun că de multă vreme suntem cu toții în consens în ideea că dacă fotbalul românesc e îngropat de mult timp (să tot fie vreo două decenii…), avem în schimb un șir interminabil de scandaluri cu iz de mahala și de pârnaie, în această privință fiind indiscutabil campioni mondiali, că tot se apropie adevăratul Campionat Mondial pentru țările în care fotbalul se joacă și pe gazon, nu doar în tocșăuri cu infractori. Credeam, în naivitatea mea (sinonim: prostie!) nemărginită că după instalarea lui Burleanu ne vom ocupa și preocupa chiar de fotbal, că doar așa reiese și din titulatura (F.R. de Fotbal) instituției pe care domnia sa încearcă să o readucă pe făgașul normalității. Săptămâna aceasta însă ne-a adus din nou în ziare și pe ecranele televizoarelor, chiar cu asupra de măsură, un conflict care ar fi putut foarte bine să nu existe deloc sau care ar fi trebuit înăbușit încă din ziua alegerilor, cu o condiție: ca noi să nu fi fost români. Scandalul dintre fostul și actualul președinte al FRF nu este o simplă chestiune de orgolii. Nu e vorba nici de omenescul regret de a părăsi o funcție aducătoare de notorietate și de fel de fel de alte beneficii. Nici vorbă. Aici, în această cloacă infectă, deversor al celor mai grotești figuri ale Mafiei de cea mai proastă calitate, numită „fotbalul românesc”, simpla procedură de predare-primire a funcției supreme înseamnă automat dezgroparea a nenumărate fapte penale pentru care până acum nu a plătit nimeni. Ca să înțelegeți exact cumulul de infracțiuni cuprinse în, probabil, fiecare act / decizie / hotărâre a fiecărei comisii a FRF și a instituției în ansamblul ei (promovări, retrogradări, contracte, afilieri, dezafilieri etc. și etc.), e suficient să observați că îmburicarea Nașului din cursul acestei săptămâni, inclusiv amenințarea cu chemarea în instanță (tupeu suprem!) a lui Burleanu are drept obiect divulgarea contractului ăluia penal al Nașului (cu pensie viageră, secretare, mașini, diurne etc.) care cică era „confidențial”!! Deci: nu-i vinovat porcul care îndrăznește așa ceva, ci ăla care se sperie de ce-i acolo și ne dezvăluie clauzele penale. Fiecare prevedere e de ani grei de bulău. Burleanu știe, noi toți știm, numai DNA nu vede.