Condițiile necesare pentru întreținerea vieții au fost întrunite pe Marte în urmă cu mai multe miliarde de ani, au anunțat cercetătorii de la NASA, care consideră că nu există niciun dubiu în această privință, informează AFP.
„O întrebare fundamentală la care misiunea Curiosity trebuia să răspundă era aceea de a afla dacă Marte ar fi putut fi propice vieții: pe baza lucrurilor pe care le cunoaștem acum, răspunsul la această întrebare este unul afirmativ”, a declarat, marți, într-o conferință de presă, Michael Meyer, principalul coordonator al misiunii Curiosity.
În acest stadiu, nu există însă niciun element care să le dea dreptul oamenilor de știință să afirme că anumite microorganisme ar fi prosperat într-adevăr pe planeta roșie.
Instrumentele de la bordul roverului Curiosity, un robot pe șase roți, aflat pe Marte de pe 6 august 2012, au analizat primul eșantion prelevat din interiorul unei roci marțiene.
Aceasta se afla la capătul unei foste rețele de râuri sau pe fundul unui lac, un loc ce ar fi putut să furnizeze ingrediente chimice și să prezinte alte condiții favorabile pentru viața microbiană, au explicat cercetătorii de la NASA.
Roca analizată conține argilă, minerale precum sulfați și alte substanțe chimice.
„Mineralele argiloase reprezintă cel puțin 20% din compoziția eșantionului”, a precizat David Blake de la NASA, care administrează funcționarea instrumentului „Chemistry and Mineralogy” (CheMin) de la bordul roverului, care a realizat aceste analize.
Aceste minerale sunt produse prin reacția în apă dulce cu alte minerale precum olivina, prezentă și ea în acel sediment analizat.
Prezența sulfatului de calciu în argilă i-a făcut pe savanții americani să afirme că solul marțian din acea zonă era neutru și ușor alcalin.
Astfel, spre deosebire de alte zone în trecut umede deja observate pe Marte, acea zonă nu era puternic oxidată, acidă sau foarte sărată.
„Am fi putut bea acea apă”, a declarat John Grotzinger de la Institutul pentru Tehnologie din California, unul dintre experții implicați în proiectul Curiosity, precizând faptul că instrumentele robotului nu permit detectarea vieții așa cum este ea cunoscută.
Curiosity, care se află în craterul Gale de pe ecuatorul lui Marte, în apropiere de muntele Sharp, descoperise deja pietriș și pietricele provenind din albia unui fost râu, martori ai unui trecut umed pe planeta roșie.
Oamenii de știință s-au declarat surprinși să găsească un amestec de ingrediente chimice oxidate, mai puțin oxidate și deloc oxidate, care furnizează surse de energie variate, pe care o mare varietate de microbi de pe Terra le pot folosi pentru a trăi.
„Evantaiul de substanțe chimice pe care le-am identificat în acest eșantion este impresionant, precum sulfați și sulfiți, care indică o sursă posibilă de energie chimică pentru microorganisme”, a precizat paul Mahaffy de la Centrul pentru zboruri spațiale Goddard deținut de NASA, care coordonează funcționarea unuia dintre instrumentele aflate la bordul lui Curiosity.
„Roverul se află într-un mediu marțian foarte vechi (…) în care condițiile au fost în trecut favorabile vieții”, a adăugat John Grotzinger, declarându-se foarte optimist alături de echipa de savanți de la NASA în legătură cu posibilitatea „de a face alte descoperiri și mai incitante pe Marte în următoarele luni și în următorii ani”.
Experții de la NASA intenționează să continue să lucreze împreună cu roverul Curiosity în zona denumită „Yellowknife Bay” pentru încă alte câteva săptămâni, înainte ca roverul să își înceapă lungul drum spre Muntele Sharp, aflat la o distanță de mai mulți kilometri.
Curiosity, un vehicul de o tonă, cu șase roți, care a costat 2,5 miliarde de dolari, cel mai greu și mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, a coborât în zona ecuatorului marțian în craterul Gale pe 6 august 2012, pentru o misiune de cel puțin doi ani. Principalul obiectiv al misiunii este acela de a determina dacă planeta roșie a permis în trecutul ei existența vieții microbiene.
