Îngerul Gavril s-a arătat unei tinere care servea în Templu și a cărei viață fusese închinată către cele sfinte, încă de la vârsta de 3 ani. El i-a spus că ea fusese aleasă de Dumnezeu să nască un copil sfânt „care va fi chemat Fiul Celui – Prea – Înalt” (Luca, în cap. 1). Având o viață deosebită și credință în promisiunile divine, tânăra Fecioară Maria a primit cu bucurie încredințarea îngerului. Apoi, a fost rândul logodnicului acesteia, Iosif, să aibă parte de vizita îngerului, pentru a-l lămuri că Pruncul ce se va naște este de sorginte dumnezeiască. Înaintea nașterii, cei doi s-au deplasat din Nazaret în Betleem, pentru a se supune înregistrării recensământului roman. Așa se face că Iisus s-a născut în Betleeem, împlinind profeția divină. Aceeași providență a fost alături de magii călăuziți de o stea strălucitoare, care i-au prezentat pruncului nou născut daruri precum unui mare împărat. La câteva luni după aceea, Irod, conducătorul Iudeii, fiind în prealabil vizitat de magi, care îi preziseră că în regatul său se va naște un fiu de împărat, a dat poruncă să fie uciși toți copiii de parte bărbătească ce nu împliniseră încă doi ani. Avertizați de înger, Maria și Iosif s-au refugiat în Egipt, salvând astfel viața lui Iisus. Întoarcerea lor a însemnat împlinirea unei alte profeții: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”. (Matei, în cap. 2) Cu toate aceste semne divine și împliniri ale profețiilor, puțini au crezut în Iisus ca fiind Mesia. Aveau să treacă de atunci câteva secole până ce El a fost recunoscut ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, iar creștinismul să devină religia oficială a Imperiului Roman, care domina atunci lumea.
La țară, nașterea Mântuitorului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, copiii – câte trei, ca cei trei magi – merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare…”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineața la Moș Ajun!”, casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Timp de 40 de zile înainte de sărbători creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după Sfânta Liturghie.
(sursa: www.craciunul.ro)
