Solul planetei Marte conține aproximativ 2% apă, iar această descoperire deschide noi perspective pentru o viitoare misiune de explorare a „planetei roșii” cu echipaj uman la bord, potrivit unui studiu realizat pe un eșantion prelevat de roverul american Curiosity, relatează AFP.
„Unul dintre rezultatele cele mai spectaculoase ale studiului realizat pe primul eșantion analizat de Curiosity se referă la procentajul ridicat de apă din solul marțian, care este de aproximativ 2%”, a declarat Laurie Leshin, cercetătoare la Rensselaer Polytechnic Institute, din statul american New York, coautoare a acestui studiu publicat joi în revista americană Science.
Eșantionul – care a fost încălzit până la temperatura de 835 de grade Celsius – a degajat procente semnificative de dioxid de carbon (CO2), de oxigen și de compuși de sulf, însă apa a fost elementul gazos cel mai abundent, a subliniat cercetătoarea americană.
Viitorii astronauți ar putea extrage aproximativ un litru de apă dintr-o cantitate de 0,03 metri cubi din acel nisip marțian, iar „asta înseamnă destul de mult”, spune Laurie Leshin.
„Până acum, Marte era văzută – în afara regiunilor sale polare – ca un deșert și, deși este vorba de o proporție de apă considerabil mai mică decât aceea descoperită într-un eșantion de sol terestru, este o cantitate substanțială și reprezintă o resursă importantă” pentru viitorii exploratori ai „planetei roșii”, a explicat ea.
„Această apă se găsește aproape peste tot pe planeta Marte în solul de suprafață, sub picioarele voastre, dacă ați fi un astronaut. Este suficient să încălzești puțin solul pentru a obține apă”, a dezvăuit cercetătoarea americană.
„Marte este acoperită cu un fel de strat de nisip care este un amestec și care se deplasează pe întreaga planetă din cauza frecventelor furtuni de praf, iar, din acest motiv, un eșantion din acest sol conține o colecție microscopică din toate rocile marțiene și ne ajută să ne facem o idee bună despre suprafața marțiană în ansamblul ei”, a mai spus aceasta.
Apa există din abundență pe Marte sub formă de gheață în regiunile polare. În 2003, sonda europeană Mars Express, aflată pe orbita acestei planete, a confirmat prezența apei înghețate în calota polară sudică. La puțin timp după aceea, aceeași sondă a descoperit prezența unui strat de permafrost în jurul polului nord, care se întinde pe o suprafață de câteva sute de kilometri pătrați.
Pe lângă analiza gazelor din solul marțian, alte patru analize efectuate cu alte instrumente de la bordul robotului Curiosity au fost publicate, joi, în revista Science. Aceste rezultate îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine natura și structura solului marțian, precum și rolul apei.
Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marțiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator, cu șase roți, trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că „planeta roșie” a fost propice vieții microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale.
Un studiu publicat săptămâna trecută a funcționat însă ca un duș rece pentru speranțele oamenilor de știință de a găsi forme de viață actuale pe Marte, întrucât roverul Curiosity nu a depistat nicio urmă de metan în atmosfera marțiană.
În ultimele săptămâni, roverul și-a reluat călătoria spre Muntele Sharp, aflat la o distanță de opt kilometri, principala țintă de explorare a misiunii sale care va dura doi ani. Periplul său va dura mai multe luni, cu atât mai mult cu cât Curiosity se va opri în drumul său pentru a analiza mai multe formațiuni interesante din punct de vedere geologic.
Baza Muntelui Sharp prezintă mare interes pentru oamenii de știință datorită diferitelor straturi sedimentare ale sale, care ar putea să îi ajute pe savanții de la NASA să dateze perioadele în timpul cărora Marte a fost o planetă propice vieții.
