Deputata AUR de Suceava Veronica Grosu i-a solicitat premierului Ilie Bolojan să spună cine sunt vinovații pentru costurile imense cu dobânzile plătite de stat pentru creditele contractate. Veronica Grosu i-a transmis o interpelare premierului în care a arătat că în primele nouă luni ale acestui an, costurile cu dobânzile pe care le-a plătit Statul Român au ajuns la 40 de miliarde de lei, cu 50% mai mult ca în aceeași perioadă a anului 2024.
„În paralel, cheltuielile cu investițiile publice s-au redus cu 6%, ajungând la aceeași sumă: 40 de miliarde de lei. Dobânzile au ajuns să reprezinte 40% din deficitul bugetar estimat la 100 de miliarde de lei pentru 2025. În acelaşi timp, datoria publică a României a trecut de 1.000 de miliarde de lei și a ajuns la peste 57% din PIB, arată datele BNR. De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7%. Salariile conducătorilor urcă costurile cu salariile cu 6%. Pensiile speciale au crescut costurile cu pensiile cu 13%. Românii strâng cureaua, dar conducătorii se lăfăiesc pe bani publici”, a precizat Veronica Grosu, care l-a întrebat pe premier cine răspunde pentru risipa banului public.
Deputata AUR a adăugat că datele esențiale din execuția bugetară ianuarie–septembrie 2025 arată că suma de la cheltuielile cu dobânzile este de 40 miliarde lei (+50%), cheltuielile cu investițiile (cheltuieli de capital) sunt de 40 miliarde lei (-6%), salariile în sectorul public – 127 miliarde lei (+6%), cheltuielile cu bunuri și servicii – 71 miliarde lei (+7%), iar pensiile și asistența socială sunt de 188 miliarde lei (+13%).
„Guvernul trebuie să împrumute în total 260 de miliarde de lei în 2025, nu doar pentru a acoperi deficitul estimat, de 150 de miliarde de lei, ci și pentru a returna datorii mai vechi, ajunse la scadență. Numai în ultima lună, statul s-a împrumutat cu peste 3 miliarde lei, la dobânzi de peste 7%”, a precizat Veronica Grosu. Ea a atras atenția că datoria publică a depășit 1.000 de miliarde de lei, ajungând la peste 57% din PIB, în condițiile în care în 2020, pragul considerat sustenabil pentru România era de 45% din PIB. Grosu a spus că România se apropie astfel de limita de 60% din PIB, stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, ea a arătat că datoria externă totală, calculată pentru perioada ianuarie – august, a ajuns la 222,3 miliarde de euro (+18,8 miliarde euro față de decembrie 2024, datoria externă pe termen lung este de 172,9 miliarde euro (77,8% din total), iar datoria externă pe termen scurt este de 49,5 miliarde euro (22,2% din total). „Investițiile publice scad, în timp ce cheltuielile cu dobânzile continuă să crească. România se apropie periculos de pragurile fiscale critice impuse la nivel european.
Practic, trăim vremuri în care sacrificați cetățenii români pentru a le fi bine conducătorilor. Nu sunt luate în calcul reduceri ale costurilor statului, cu 300 de parlamentari, 12 ministere, maxim 50 de secretari de stat, reducerea sau eliminarea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat și eliminarea pensiilor speciale. Nu se va renunța la membrii de partid incompetenți infiltrați în instituțiile de stat și nu va fi deconectată de la bugetul public clientela de partid pentru stoparea risipei banului public. Reforma administrației publice centrale și locale nu înaintează, iar descentralizarea nu va avea loc”, a declarat Veronica Grosu.
În final, deputata AUR i-a solicitat premierului Bolojan să spună cum va acoperi aceste costuri și cine sunt vinovații pentru situația în care a ajuns România.
