Procesul lui Galileo Galilei, excomunicarea lui Martin Luther, „confesiunile” cavalerilor templieri – pentru prima dată, Vaticanul dezvăluie marelui public câteva dintre numeroasele sale secrete, într-o expoziție excepțională care a fost inaugurată, miercuri, la Musei Capitolini din Roma.
În total, peste 100 de documente originale au fost selecționate pentru această expoziție, care marchează a 400-a aniversare de la înființarea de către papa Paul al V-lea a Arhivelor secrete ale Vaticanului, informează AFP.
Intitulată „Lux in arcana” (Lumină asupra secretelor, în latină), expoziția permite vizitatorului să descopere cererea de anulare a căsătoriei regelui Henric al VIII-lea cu Catherine de Aragon, dar și „dictatus Papae” al lui Grigore al VII-lea, un manuscris din secolul al XI-lea care afirmă supremația papilor asupra oricărei alte puteri pe pământ.
Pe lângă notele scrise în timpul procesului lui Galileo Galiei și bula de excomunicare a lui Martin Luther, figurează un pergament de 60 de metri, datând din 1308, conținând confesiunile cavalerilor templieri în fața a trei cardinali trimiși de papa Clement al V-lea la castelul Chinon din centrul Franței.
„Este pentru prima dată în istorie – și poate și ultima – când aceste documente părăsesc incinta Vaticanului”, afirmă organizatorii expoziției.
Semn al importanței evenimentului, numărul doi din ierarhia Vaticanului, cardinalul Tarcisio Bertone, a inaugurat această expoziție alături de ministrul Culturii de la Vatican, Gianfranco Ravasi, primarul Romei, Gianni Alemanno, și ministrul italian al Culturii, Lorenzo Ornaghi.
Expoziția dezvăluie și documente prin care se încearcă să se apere atitudinea papei Pius al XII-lea, criticat pentru faptul că a păstrat tăcerea față de Holocaust, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Printre acestea se află un raport al nunțiului Francesco Borgongini-Duca, care a vizitat șapte lagăre de concentrare din Italia în 1941, și o scrisoare de mulțumire adresată papei de foști deținuți.
Vizitatorii pot vedea și documentul ce atestă nominalizarea la tronul papal a sihastrului Pietro Morrone (secolul al XIII-lea), devenit Celestin al V-lea și singurul papă din istorie care a demisionat. Printre alte documente expuse se numără un edict din secolul al XV-lea, prin care papa Alexandru al VI-lea împarte Lumea Nouă între Spania și Portugalia, după „descoperirea” Americii de către Cristofor Columb, dar și decretul papei Leon al X-lea, care a marcat schisma cu protestanții, declanșând războaie în Europa.
Alte comori sunt scrisorile lui Michelangelo despre construcția bazilicii Sfântul Petru și o scrisoare pe mătase a împărătesei Chinei Helena Wang, convertită la creștinism.
Un document insolit este scrisoarea șefului de trib indian Ojibwa, din secolul al XIX-lea, adresată papei Leon al XIII-lea, în care îl numește pe acesta „mare maestru al rugăciunilor care îndeplinește funcțiile lui Iisus”.
O altă raritate este scrisoarea reginei Marie-Antoinette, încarcerată după Revoluția franceză, în care se poate citi: „Sentimentele acelora care îmi împărtășesc tristețea (…) reprezintă singura consolare pe care o pot avea în aceste circumstanțe triste”.
Expoziția „Lux in arcana”, luată cu asalt de vizitatori încă de la inaugurare, este deschisă până pe 9 septembrie. Documentele, prezentate cu ajutorul unui sistem special de iluminare și protejate prin măsuri de securitate excepționale, pot fi consultate și pe site-ul www.luxinarcana.org.
