Ministerul Afacerilor Europene dorește să elimine, la cheltuirea fondurilor europene, verificarea administrativă a facturilor, bonurilor sau a altor elemente contabile cu o valoare mai mică de 1.000 de lei, acestea urmând să fie controlate prin eșantion, a declarat secretarul de stat Cătălin Vătafu.
Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene, Cătălin Vătafu, a declarat miercuri, la conferința anuală a Autorității de Management a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU), că deși rata de contractare este una destul de generoasă, depășind 83% din alocarea UE 2007- 2013, trebuie avut în vedere ca proiectele ce urmează să fie finanțate să răspundă nu doar obiectivelor punctuale ale Programului Operațional, dar și priorităților actuale, din punct de vedere al angajării și incluziunii sociale.
Vătafu a precizat, în acest context, că un obiectiv important al Ministerului Afacerilor Europene vizează simplificarea procedurilor de verificare și de plată.
„Măsurile pe care ministerul își propune să le adopte vor avea drept obiectiv scurtarea duratei procesului de verificare, de la momentul depunerii cererii de rambursare de către beneficiari și până la momentul efectuării plății, dar și o reducere consistentă a poverii administrative la nivelul beneficiarilor, dar și la nivelul structurilor care gestionează instrumentele structurale. În scopul simplificării, vom propune câteva măsuri cu impact imediat. Pe de o parte, ne propunem să eliminăm verificarea administrativă a elementelor de cost cu valoare mică. Adică facturile, bonurile sau alte elemente contabile cu o valorare mai mică de 1.000 de lei să nu mai fie verificate administrativ, ci prin eșantion, în cadrul vizitelor la fața locului”, a explicat secretarul de stat.
Cătălin Vătafu a mai spus că beneficiarul fondurilor va avea obligația de a grupa toate facturile sub 1.000 de lei pe categorii de cheltuieli, în cererea de rambursare, astfel încât să fie facilitată alegerea eșantionului de către Autoritatea de Management sau Organismul Intermediar.
Potrivit lui Vătafu, se urmărește și simplificarea și transparentizarea solicitării de documente la depunerea cererilor de rambursare, lucru care se va realiza prin două căi. „Vorbim de stabilirea unei liste exhaustive de documente, care trebuie depuse odată cu cererea de rambursare, iar pe de altă parte încercăm să diminuăm numărul acestor documente justificative. Sperăm ca, în această manieră, să degrevăm beneficiarul, dar și autoritățile, de o sarcină administrativă destul de consistentă. Orice demersuri am întreprinde, în calitate de autorități, ele nu vor avea succesul scontat în absența unui sprijin și a unei implicări din partea beneficiarilor”, a mai spus secretarul de stat.
Vătafu a făcut apel către toți beneficiarii proiectelor finanțate din instrumente structurale să încerce să implementeze inițiativele în termenele asumate conform graficelor de execuție.
Secretarul de stat a mai arătat că, în pofida unei rate de contractare care tinde să ajungă la 100%, rata efectivă de absorbție este una „extrem de nesatisfăcătoare”. „Plățile rambursabile sunt undeva sub 200.000 de euro. În același timp, plățile către beneficiari sunt de câteva ori mai mari, ceea ce înseamnă că, într-un demers de susținere a beneficiarilor, autoritățile române au acordat sume consistente pentru prefinanțare, în condiții poate prea generoase, iar acum ne aflăm într-un deficit de cash flow la nivelul guvernului, din cauza faptului că aceste sume, plătite ca prefinanțare, zac pe undeva prin conturile beneficiarilor, în loc să fie transformate rapid în facturi, facturile în cereri de rambursare, iar cererile de rambursare să ne fie plătite de către Comisia Europeană”, a explicat Vătafu.
