Soții Vasile și Otilia Sfarghiu, doi adevărați cronicari care elaborează și semnează împreună lucrări în care cartografiază istoria și memoria orașului Câmpulung Moldovenesc („Câmpulungul Moldovenesc – confesiuni, lăcașuri de cult și slujitori ai acestora”, „Câmpulungul Moldovenesc – vornici și primari de-a lungul timpului”, „Câmpulungul Moldovenesc – meseriași și meșteșugari de-a lungul timpului”, „Câmpulungul Moldovenesc – instituționalizarea depunerii și creditului de-a lungul timpului”, „58 de artiști plastici câmpulungeni”, „Lumea dreptului și împărțirea dreptății de-a lungul timpului la Câmpulung Moldovenesc”) au scos recent de sub tipar o nouă carte intitulată „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc”.
„Un model de urmat, pentru că astfel de cărți ar trebui să aibă toate localitățile Bucovinei”
Volumul, apărut la Editura AXA Botoșani, cuprinde (ca și celelalte cărți menționate) informații și documente pe care autorii le-au adunat și, așa cum spun ei, le-au încredințat tiparului „în speranța că cineva, cândva, se va încumeta să închege o monografie” a orașului dintre obcini.
Cartea, cum subliniază dr. Alis Niculică într-un cuvânt de deschidere intitulat „A fost odată…”, „vine în completarea strădaniilor mai vechi de a scoate la iveală tot ceea ce este demn de reținut din trecutul Câmpulungului Bucovinei”.
„Împreună – reliefează Alis Niculică – Otilia și Vasile Sfarghiu au scormonit arhivele și amintirile localnicilor, au parcurs lucrări mai vechi sau mai noi, reușind să lase în urma lor o serie de scrieri”, între care și această „lucrare bine întocmită, cu o documentare riguroasă, completată cu fotografii și reproduceri după afișe și programe”, o carte care „devine un model de urmat pentru că astfel de cărți ar trebui să aibă toate localitățile Bucovinei”.
„O sursă primară de informații”
Lucrarea prezintă în capitole distincte „Teatrul câmpulungean propriu zis” (cu extrase din presa vremii, fotografii, afișe și programe), „Teatrul meseriașilor români” (secția teatrală a Reuniunii Meseriașilor Români care s-a înființat la Câmpulung Moldovenesc la data de 26 ianuarie 1908), „Teatrul școlar”, „Teatrul popular”, „Teatrul religios”, Teatrul de păpuși” și „Teatrul de estradă”, precum și câteva „File din viața muzicală cultică și cultă”, pentru a încheia cu „Arta cinematografică la Câmpulung”.
Sunt conturate efigii de oameni inimoși și dăruitori, sunt readuse în atenție nume de animatori culturali, sunt consemnate nume de oameni de scenă, de coriști și de păpușari, de cineaști și de premianți ai unor concursuri și festivaluri.
O scriere pe care autorii, care o numesc într-un „Argument” „modesta noastră lucrare”, doresc să o lase ca „o sursă primară de informații” pentru cei ce vor să cerceteze, să aprofundeze și să dezvolte studiul acestui segment ramificat din viața culturală a Câmpulungului Moldovenesc.
