Vasile și Otilia Sfarghiu, doi cronicari care scriu și rescriu cronicile Câmpulungului Moldovenesc de ieri și de azi, autori care, nu cu mult timp în urmă, au publicat încă o carte care s-a adăugat buchetului de titluri care vizează comunitatea câmpulungeană („Itinerarii turistice – Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi”), ne propun o nouă lucrare circumscrisă aceleiași entuziaste preocupări: „Nicolae Iorga și Școala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”.
Doi pasionați și iscusiți cercetători ai arhivelor și tradițiilor locale, izvoditori de slovă durabilă
Așa cum semnalează soții Vasile și Otilia Sfarghiu într-un scurt „Argument” lămuritor, „Evenimentele, faptele și întâmplările petrecute acum o sută și mai bine de ani au făcut posibilă alăturarea celui care a fost supranumit «patriarh al culturii românești» – Nicolae Iorga – de orașul Câmpulung Moldovenesc și de școala «navă-amiral» a învățământului românesc de pe întreg cuprinsul monarhiei duale, austro-ungare”.
Cei doi „pasionați și iscusiți cercetători ai arhivelor și tradițiilor locale, izvoditori de slovă durabilă și admirabilă”, cum îi apreciază în textul „În loc de prefață” prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, ne oferă „informații inedite și nebănuite despre legăturile și admirația Omului și savantului Nicolae Iorga cu profesorii și ucenicii de la Școala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei – un centru rarisim în arta lemnului, la care ar fi dorit să-și facă ucenicia chiar și fiul său, Petru, școală de la care a comandat toată mobila locuinței sale de la Vălenii de Munte”.
Legături de frățească românitate și o cercetare inedită care vizează reprezentarea tricolorului românesc
Cartea, care însăilează secvențe care punctează aspecte distincte ale acestor legături de frățească românitate („Nicolae Iorga și Școala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”, „Familia lui Nicolae Iorga”, „Legăturile familiei Iorga cu Școala de Lemnărit din Câmpulung Moldovenesc”, „Nicolae Iorga, persona non grata în Bucovina”, „Mobilele de origine câmpulungeană aflate și azi în patrimoniul Muzeului Memorial Nicolae Iorga”) se încheie cu o cercetare inedită care, sub genericul „Tricolorul, simbol al apartenenței bucovinenilor la românitate”, vizează reprezentarea tricolorului românesc în zestrea culturală bucovineană (piese de port popular, în mod deosebit pe brâiele și cingătorile din colecția muzeală a lui Ioan Grămadă).
O scriere documentară garnisită cu ilustrații relevante și mărturisitoare
O carte cu ecourile Bucovinei de odinioară, în care Holzbearbeitungschule (Școala pentru prelucrarea lemnului) din Câmpulung Moldovenesc era supranumită „Academia de lemnărit”, o lucrare în care alături de efigiile membrilor familiei Iorga sunt conturate cele ale unor personalități locale (Ion Ștefureac, Ioan Pîșlea, dar și compozitorul Ciprian Porumbescu, autorul imnului-testament „Trei culori”), o scriere documentară garnisită cu ilustrații relevante și mărturisitoare.
Vasile și Otilia Sfarghiu: „Nicolae Iorga și Școala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”
