Vasile Niculescu, pilotul Marii Uniri

Expoziția „Marea Unire – Un vis împlinit”, care se va deschide marți, 1 decembrie a.c., la ora 12:30, la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava, expoziție care va cuprinde documente, fotografii și obiecte de o mare diversitate care se circumscriu actului istoric al Marii Uniri din anul 1918, va readuce în atenție numele unui erou sucevean ale cărui merite au zăcut în uitare și au fost recunoscute postum: Vasile Niculescu.
Obiecte care i-au aparținut aviatorului Vasile Niculescu
Expoziția, care va etala ca piese de interes pentru public replicile coroanelor regale cu care au fost încoronați, ca suverani ai Marelui Regat al României întregite, Regele Ferdinand și Regina Maria, la ceremonia de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922, sau manuscrisul cuvântării lui Vasile Goldiș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 (manuscris legat în piele, cu chipul autorului în medalion), va prezenta și câteva obiecte care amintesc de aviatorul Vasile Niculescu, pilotul Marii Uniri.
Obiectele (o uniformă militară de paradă și o carabină Mauser care i-au aparținut lui Vasile Niculescu, câteva fotografii, dar și steagul unei unități de aviație din Bacău care-i poartă numele) au fost aduse de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, care le deține în custodie, proprietar fiind Muzeul Aviației din București.
Zbor peste munți, în prag de iarnă, cu carlinga deschisă
Locotenentul aviator Vasile Niculescu este cel care, împreună cu căpitanul Victor Precup, a efectuat în data de 23 noiembrie 1918 (peste munți, în prag de iarnă, cu instrumente de navigație rudimentare și fără dirijare de la sol), cu un avion tip „Furman 40” (cu carlinga deschisă), zborul de la Bacău la Blaj, aterizând pe Câmpia Libertății.
Misiunea a fost ordonată de Marele Cartier General Român, care trebuia să transmită documente importante Consiliului Național Român din Transilvania pentru pregătirea actului istoric al Unirii din 1 Decembrie 1918.
Erau primii militari români care treceau în Ardeal după semnarea Păcii de la București impusă Regatului României de către Puterile Centrale.
Un act de curaj, dăruire, sacrificiu și o probă de pricepere profesională
Cei doi ofițeri au predat documentele destinate actului Unirii Transilvaniei cu România, iar la plecare, odată cu actele care trebuiau să ajungă în Regat, au primit de la frații ardeleni, în mod simbolic, o bucată de piatră din monumentul ridicat în anul 1848 pe Câmpia Libertății din Blaj, monument care fusese distrus de inamic.
Mulți dintre cei care s-au aflat atunci pe Câmpia Libertății și-au așternut semnătura pe pânza avionului, un mesaj al românilor din Ardeal către Guvernul de la Iași, mesaj care anunța Unirea ce avea să se împlinească peste câteva zile.
Zborul de la Bacău la Blaj a fost un act de curaj, dăruire și sacrificiu și o probă de pricepere profesională din partea tânărului locotenent care s-a aflat la manșa avionului.
De la manșa avionului, în micul atelier de reparații stilouri și ochelari
Vasile Niculescu s-a născut la data de 21 noiembrie 1891 la Fălticeni și a urmat cariera aviatică în armată după ce a absolvit Seminarul teologic.
Înrolat în ianuarie 1915, el s-a înscris la cursurile Școlii de pilotaj de la Băneasa, iar la data 15 august a obținut brevetul de pilot.
A fost repartizat ca plutonier la Corpului de Aviație, iar la 1 octombrie 1916 a fost avansat la gradul de sublocotenent și a plecat pe front la cerere, la Escadrila de recunoaștere și bombardament ușor F4.
S-a remarcat în luptele aeriene duse împotriva aviației inamice, iar la începutul anului 1918 a executat misiuni de recunoaștere și bombardament asupra trupelor bolșevice care se găseau pe teritoriul Basarabiei românești. Pentru comportarea pe front, Vasile Niculescu a fost decorat cu Ordinul Steaua României cu spade în grad de cavaler, cu panglică de Virtute Militară.
Vasile Niculescu și-a continuat misiunile de luptă, iar după terminarea războiului a activat ca pilot în cadrul Grupului 1 Aeronautic unde a fost avansat, în anul 1923, la gradul de căpitan.
La 26 octombrie 1926 a părăsit aviația și a fost transferat la Centrul de recrutare Rădăuți. Ulterior a fost mutat la Regimentul 96 infanterie, iar la 31 octombrie 1937 demisionează din armată.
Vasile Niculescu, care și-a deschis un mic atelier de reparații stilouri și ochelari, a trăit până la vârsta de 90 ani și a decedat la data 24 aprilie 1981, fiind înmormântat în cimitirul din Rădăuți.