Într-o geografie literară a Moldovei, ținuturile Fălticeni-ului alcătuiesc un spațiu bine conturat în conștiința cititorilor. „Bune și rele” este cea de a doua carte de identitate a unui nou scriitor care bate la porțile succesului! Ea ne dovedește cu prisosință că stirpea condeierilor de talent din acest areal geografic încă nu s-a stins, adăugând în galeria de nume a literaturii zonale și pe cel al unui spirit tânăr, treaz și flexibil: Vasile Moroșanu.
Nimic din înfățișarea, vioiciunea, memoria și puterea lui de muncă nu te lasă să-i ghicești vârsta, deși Vasile Moroșanu a adunat peste vifornița Timpului 71 de cercuri și e un splendid exemplu de păstrare a farmecului fizic și intelectual, de senectute seducătoare. Și-a conservat nealterate energia, puterea de muncă, pasiunea pentru domeniul lui profesional, creativitatea.
Neștiind să picteze cu culori, V.M. s-a apucat – ce-i drept, la o vârstă târzie – să „picteze” cu cuvinte, purtând în genă darul marilor povestitori din locurile de baștină. El știe foarte bine că toate întâmplările care navighează în râul Timpului sunt perisabile și, ca atare, unele dintre ele, nu trebuie afundate în uitare. Așa a devenit pentru el scrisul o inepuizabilă pasiune (pasiunea nu e pensionabilă, cu toate toxinele ce ne otrăvesc existența!), dar și o necesitate spirituală.
Autorul știe să extragă din propriile experiențe aspectele semnificative
Încă de la prima povestire, „Prețul tărâței”, autorul își găsește tonul și viziunea personală. Aici fiind vorba despre un profesor universitar, mare amator de șah, care nu poate rezista tentației de a juca zilnic, în Cișmigiu, partide, cu diletanți de cea mai joasă speță. Consecințele devin ușor previzibile. Autorul știe să extragă din propriile experiențe aspectele semnificative despre o societate cu obiceiurile, regulile scrise și nescrise, absurditățile și limitele ei.
V.M. povestește fără prea multe piruete metaforice și fără alte artificii artistice; expresiv, coerent și emoționant, totul într-o desfășurare caleidoscopică vie, atrăgătoare, alertă.
Sunt recuperate din uitare personaje ca Pistruiata, Moș Tăgârță, Moș Bumbu, Caișă, Carolina, Leonid, punându-le sub reflectorul unui meritat interes.
După ce a fost atât de prețuită în secolul trecut, proza scurtă a intrat într-un nemeritat con de umbră, interesul publicului pentru o astfel de literatură devenind aproape nul.
Cu „Bune și rele”,V.M. își asumă o misiune extrem de delicată, reușind cu scriitura lui limpede și vioaie să ne redeschidă interesul, dovedind în același timp că lecția marilor autori de proză scurtă, care au cucerit universalitatea, și-a asimilat-o destul de bine!
Mai toate personajele sale sunt armonizate în jurul binelui și răului. Captivante și revelatoare sunt crochiurile „Rusuleț”, „Capcana”, „Cu bani și…fără bani”, „Băiatu’ lu’ tata”, „Imprudența”.
Strategia narativă e mult îndatorată dialogului pe care autorul îl mânuiește cu neîntrecută dexteritate
Strategia narativă a povestirilor „Prietenie periculoasă”, „Confuzia”, „Practică la pușcărie”, „Rotația cadrelor” e mult îndatorată dialogului pe care autorul îl mânuiește cu neîntrecută dexteritate. Aproape toți eroii alunecă în spovedanie. Suplețea narațiunilor, ironia, compasiunea, naturalețea acestor „clipe de viață” au o putere specială de a emoționa, de a atinge omenescul universal din cititor. Prin arta lui de a „decupa” din fluxul vieții întâmplări și scene semnificative pentru conflictele interioare declanșate de ele, prin stilul lui elegant de a povesti, prin finalurile mereu surprinzătoare, cele 36 de povestiri și povestioare îi asigură cititorului o provizie de petrecere foarte plăcută a două ore de lectură. Povestiri ca „Pedepsirea lupului”, „Recenzia”, „Columbocrima”, „Șatra și blonda” ocolesc senzaționalul, dar uimesc prin forța copleșitoare a simplității, prin autenticitatea și originalitatea autorului. Colorate cu vervă și umor sunt și povestirile „Hoțul și naivul”, „Tacâmul otrăvit”, „Păcălitul târgului” și „O noră”, ceea ce le face foarte agreabile la citit. V.M. are imaginație, plăcere de a povesti, autodefinindu-se ca un autor cu amintiri și „Bune și rele”, cum ne avertizează încă din titlul lucrării. El știe să se bucure, dar și să ironizeze, să fie grav uneori, dar și jucăuș-copilăros alteori, comunicându-și trăirile și gândurile legate de o mare diversitate de subiecte. Unele aparent banale sau efemere, altele cu implicații vaste în încâlcitele împrejurări în care îi e dat să viețuiască. Cartea, apărută la Editura „Mușatinii” Suceava, este ilustrată cu admirabile desene de cunoscutul pictor și grafician Radu Bercea.
Mihai BURDUJA
