Vasile Blaga, ”suspect” într-un ”accident de circulație a șpăgii”

Mereu în prim-plan, când om de bază al vămilor, când apropiat al lui Băsescu (un fel de Elena Udrea cu nădragi, dar cu întrebuințări mai limitate), apoi cel care l-a dat mat pe Băsescu, refuzându-i spectaculos și curajos metresa, visată șefă de partid și preparată pentru scaunul de la Cotroceni (departe merge obrăznicia politică!), Vasile Blaga a luat drumul DNA. A fost, a zis prima oară, relaxat ca o chiftea în farfurie, o chestiune minoră. Un șef de poliție de la Bihor umbla cu mașina lui pe care a zgâriat-o. Cum dracu’să cerceteze DNA un accident în trafic în care Blaga nici măcar nu era la volan? Firește că mințea, cum mint mai toți politicienii. Din mașina șifonată un pic, ”la bara de direcție”, au curs niște sute de mii de euro. Accidentul nu era, carevasăzică, de circulație, ci de circulație a șpăgii.
Vasile Blaga, cel care a reușit să îndese în PNL aproape tot PDL-ul lui Băsescu, ”o mare victorie a dreptei” (un mare fâs politic!), recunoaște că a fost chemat ca ”suspect”. Păi pe principiile tale ”liberale”, nene, ar trebui să te retragi din Parlament, din semiconducerea partidului, să-ți iei bagajele morale putrede pe care le știu de când ieșeai – cam în vremea în care circulau acești bani cu mașina matale – din sediul Internelor cu alți șnapani (Berceanu, Videanu, unde tocmai luaserăți ”o gustare mică” de voturi care l-au reuns pe Băsescu). Hai, demisia de peste tot și ”să lăsăm justiția să-și facă datoria”! Dacă ieși nevinovat, ceea ce e obligatoriu să luăm în calcul, vii îndărăt simplu membru de partid. Dacă ești vinovat, mergi la mititica fiindcă un dosar îl atrage pe altul, iar mulți din greii politicii românești ne-au fost arătați ca bandiți.
Am scris rândurile de mai sus când Blaga intra și ieșea de la DNA. Văd că mi-a ascultat gândul, depășindu-l chiar – a tuns-o cu totul din viața politică și publică. S-o fi speriat de ce-a văzut prin dosare? Se călugărește, apucat brusc de-un junghi ceresc și de-o remușcare? Cert e că a demisionat din tot și toate. Țara asta a respirat cam mult Vasile Blaga și era timpul să-și amintească numele uitat al poetului din Lancrăm, trecut în umbră și nepăsare.
România asta nu s-a autojefuit de a ajuns sărăntoaca lumii, iar Vasile Blaga mie mi s-a arătat mereu ca un mare șnapan. Greșesc? Mă corectează justiția care-l va scoate scrobit? Îndoi-m-aș! Drumurile desenate de tribunale duc, din păcate cam târziu, cam prea târziu în cazul lui, nu spre Roma, ci spre Jilava. Călătorie sprâncenată! Poate-l iei cu matale și pe Băsescu, frate de chef până la 5.00 dimineața când, în direcții deferite plecând, aveați fiecare sub tălpi câte cinci cărări.
P.S.
Lăsați-o mai moale, domnilor liberali, cu ”cred în nevinovăția domnului Blaga”, bla, bla, bla, că vă faceți de râsul curcilor. Cred în toate nevinovățiile de pe pământ, dar niciodată în castitatea la șpagă a domnilor Blaga și Băsescu.