Varicela, o altă boală frecventă în grădinițele și școlile din județ

După meningită, rujeolă, rubeolă și scarlatină, o altă boală contagioasă s-a răspândit în colectivitățile de copii din grădinițe și școli. Este vorba de varicelă,cunoscută sub denumirea populară de vărsat de vânt, o afecțiune pe care copiii o fac în special până la vârsta de 12 ani. Direcția de Sănătate Publică Suceava a informat că numărul de îmbolnăviri în rândul copiilor a fost mai mare în 2012 comparativ cu anii anteriori, iar de la debutul noului an școlar s-au înregistrat și câteva focare în diverse unități de învățământ. Potrivit datelor contabilizate de DSP, în acest an au fost raportate 144 de cazuri, dintre care 68 în mediul urban și 76 în mediul rural. Cele mai afectate categorii de vârstă au fost 5-9 ani, cu 36 de cazuri, și 15-19 ani, cu 33 de cazuri. Numai la Spitalul Județean de Urgență Suceava au ajuns în acest an 78 de copii cu simptome specifice varicelei, dintre care patru, cu forme complicate de boală, au fost internați în secția de Boli Infecțioase.
Varicela este cauzată de un virus și este foarte contagioasă
Dr. Olga Căliman Sturdza, de la Centrul de diagnostic și tratament cu profil de boli infecțioase, care funcționează în regim privat pe Strada Tineretului din cartierul Burdujeni, arată că varicela este o afecțiune extrem de contagioasă, fiind foarte răspândită printre copiii care frecventează colectivitățile. Boala este determinată de virusul varicelo-zosterian, un herpes varicelo și herpesul zoster, virus care determină două boli distincte clinic. Varicela se transmite ușor între membrii unei familii sau în colectivități (creșe, grădinițe, școli) prin strănut, tuse sau contactul cu lichidul din bubițe. Boala se poate transmite și prin obiecte proaspăt contaminate cu lichidul vezicular. Incubația varicelei este de 10-22 de zile și este asimptomatică. Perioada de dinaintea erupției pe piele se manifestă la copii mai mari prin febră, dureri de cap, inapetență, stare generală modificată timp de 1-2 zile. La copii mici, manifestările sunt mai discrete.
Perioada de stare (eruptivă) durează în medie 7-10 zile, elementele eruptive caracteristice apar ințial pe scalp, față și trunchi și constau inițial din pete roșii care se transformă în 24 de ore în vezicule cu lichid clar, cu aspect de „picături de rouă”. Ulterior, lichidul din vezicule se tulbură și se resoarbe, rămânând niște cruste.
Varicela la gravide poate determina malformații grave
Caracteristică pentru varicelă este prezența simultană a leziunilor cutanate în diferite stadii de evoluție (maculopapule, vezicule și cruste) într-o anumită zonă de tegument. Numărul de vezicule poate varia de la câteva până la zeci și chiar sute. Leziunile se generalizează pe toată suprafața tegumentelor (piele păroasă a capului, axile, palme, tălpi) în 3-5 puseuri eruptive la 1-2 zile interval. Crustele cad complet în 1-2 săptămâni (10-20 zile) după debutul erupției. Vezicule apar și pe mucoasa bucală, conjunctivală, anogenitală, dar sunt efemere, erodându-se și devenind ulcerații superficiale dureroase. Există forme de varicelă ușoare, cu erupție discretă, cu elemente cutanate puține, dar și forme severe, la persoanele cu imunitate scăzută, la care apar erupții buloase, hemoragice sau gangrenoase.
Varicela congenitală apare dacă gravida a contractat varicela în primele patru luni de sarcină și poate determina malformații grave. Se poate preveni prin vaccinarea femeilor care nu au făcut varicelă în copilărie și își doresc o sarcină. Varicela neo-natală apare dacă infecția mamei se produce în ultimele zile de sarcină, nou-născutul infectat putând face forme grave de boală, cu complicații ca bronhopneumonia, meningoencefalita, hepatita.
Este interzisă administrarea de aspirină la copiii cu varicelă
Complicațiile varicelei sunt suprainfectarea leziunilor infectate cu stafilococ (rezultând abcese, flegmoane, pneumonii, septicemii) sau cu streptococi (rezultând erizepel, scarlatină). Complicațiile prin virusul varicelo-zosterian sunt date de pneumonia variceloasă, encefalită. Tratamentul varicelei constă în izolare la domiciliu până la căderea crustelor. Spitalizarea este rezervată complicațiilor severe sau cazurilor sociale (colectivități închise).
Combaterea febrei se face cu Parecetamol, Ibuprofen sau Algocalmin. La copii este interzisă administrarea de aspirină din cauza riscului de apariție a sindromului Ruge (o encefalopatie acută severă). Sunt inutile administrările de gammaglobuline, de antibiotice local sau general, ca și corticoterapia locală, care favorizează ulcerațiile. Se interzice baia generală până la uscarea veziculelor, dar este permisă toaleta zilnică pentru prevenirea suprainfecției veziculelor. Se recomandă tăierea scurtă a unghiilor și spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun.
Vaccinul antivaricelă nu este obligatoriu, dar oferă o protecție de 70-90%
Pruritul (mâncărimea) poate fi calmat prin pudraj cu talc mentolat sau alcool mentolat, administrarea de antihistaminice. În formele severe sau în complicațiile prin virus se administrează Aciclovir.
Vaccinarea antivaricelă nu este inclusă în programul național de imunizare, dar este cea mai eficientă metodă de prevenție a bolii. Imunizarea activă a copiilor sănătoși împotriva varicelei este recomandată între 9-12 luni (o singură doză), dar vaccinul poate fi făcut și copiilor cu vârste de peste 10 ani care nu au dezvoltat încă infecția, pentru a preveni formele severe de boală.
În general, vaccinarea se recomandă înainte de intrarea în colectivitate a copilului. După vârsta de 13 ani se administrează două doze la interval de minim șase săptămâni. Există două tipuri de vaccin, cel clasic, Varlix, și unul tetravalent, Priorix-Tetra, care combină virusul varicelei cu cel al rujeolei, al oreionului și al rubeolei. Vaccinul oferă o protecție de 70-90%, copiii vaccinați care ulterior se infectează cu virusul varicelei făcând forme de boală ușoară.