Farmaciile suspectate că au decontat la CNAS rețete false aveau fiecare plan de vânzări de 250.000 de lei pe lună, în 8 martie, la o petrecere, angajații fiind anunțați că cine nu cunoaște „rețeta succesului”, va pleca, au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX surse apropiate anchetei.
Potrivit surselor citate, „afacerea” s-a dezvoltat după ce un director de zonă, fost reprezentant medical care se ocupa de comercializarea de medicamente și cunoștea mai mulți medici, a anunțat că va optimiza vânzările. Așa s-a ajuns ca medicii să prescrie rețete fictive pentru un comision de numai trei la sută, iar farmaciile să obțină vânzări foarte mari.
Astfel, fiecare punct de lucru implicat în rețea avea plan de vânzări de 250.000 de lei pe lună, au precizat sursele citate.
În timpul audierilor, o angajată a lanțului de farmacii implicat în anchetă a descris modul în care farmacistele erau constrânse să ia parte la această fraudă. Femeia a explicat că anul acesta, pe data de 8 martie, firma ar fi organizat o petrecere la care au fost invitate toate angajatele și în cadrul căreia au fost anunțate că cine nu cunoaște „rețeta succesului” va pleacă, au mai spus sursele citate.
În dosarul eliberării de rețete false, în care medici și farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice sunt acuzați că au fraudat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false și au produs astfel un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei, sunt urmărite penal 34 de persoane.
Parchetul Tribunalului București a dispus, în 9 octombrie, începerea urmăririi penale față de 22 de persoane, iar vineri, alte 12 persoane, medici și farmaciști, au fost puse sub acuzare.
Medici și farmaciști cercetați
Anchetatorii au audiat, vineri, la Poliția Capitalei, 15 persoane, medici și farmaciști. În urma audierilor, procurorii au dispus față de 12 dintre acestea începerea urmăririi penale pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, luare de mită sau, respectiv, dare de mită.
Anterior, surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că 15 persoane, printre care mai mulți medici ai Spitalului Fundeni din Capitală, sunt audiate la sediul Poliției Capitalei, în dosarul rețetelor false.
În acest dosar, procurorii Parchetului Tribunalului București au emis, în 9 octombrie, ordonanțe de reținere pentru 13 persoane, ulterior cerând instanței arestarea a 12 dintre acestea, respectiv Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Laurențiu Aurelian Sescu, Maria Mirabela Sescu, Sorin Gelu Pătrașcu, Mirela Gabriela Mihai, Anca Mihaela Solomon și Claudia Elena Șerban.
Tribunalul București a decis, în 10 octombrie, arestarea preventivă a nouă persoane dintre cele reținute în dosarul eliberării de rețete false, în cazul altor trei fiind dispusă interdicție de a părăsi localitatea.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele reținute sunt mai mulți șefi de farmacii din lanțul Dona, un medic psihiatru și administratori ai unor firme.
Cum funcționa „afacerea”
Potrivit procurorilor, medicii și farmaciștii din cadrul aceleiași rețele farmaceutice au fraudat bugetul CNAS prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Medicii acuzați că falsificau rețete prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice, în baza unor înțelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la CNAS, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.
Totodată, farmaciștii implicați obțineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, susțin procurorii.
La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a rețetelor false eliberate.
