Vânătorești… și nu numai (25). Vânătorii bucovineni, la Viena (1910)

Expoziție.Costurile Expoziției internaționale de vânătoare de la Viena – scrie dorneanul Paul Brașcanu – au fost estimate, inițial, la 2.851.000 coroane, în cele 165 zile de activitate (mai-octombrie). Fondurile au provenit din mai multe surse (contribuții din partea guvernului, a ministerelor, închirieri spații, loterie, drepturi de publicitate, promovare și filmare, bilete de intrare, împrumuturi bancare), dar nu au fost totuși suficiente, deoarece la final s-a constatat că suma cheltuită a fost de 4.058.652 coroane, iar venitul net obținut a fost de 4.886.262 coroane; mai importantă a fost însă dimensiunea proiectului și faima mondială dobândită, neegalată până acum. Dintre monarhii străini, au participat regele Gustav al V-lea al Suediei, Ferdinand I al Bulgariei, Friedrich August al III-lea al Saxoniei, împăratul Wilhelm al II-lea și regele Albert I al Belgiei; ulterior și președintele Americii – Theodore Roosevelt. Au mai participat arhiducele Eugen, arhiducele Karl Ferdinand, primarul Vienei – Karl Lueger, numeroase alte personalități.
În vederea participării Bucovinei la expoziție, din luna iunie 1909 s-a constituit o comisie responsabilă cu pregătirile, compusă din guvernatorul țării – baronul Oktavian Regner von Bleyleben, consilierul Ullmann din partea comitetului țării, deputatul dr. Ștefan Smal-Stocki, dr. Radu cav. Grigorcea, consilierul silvic Artur Krahl și Heinrich v. Mikuli – președintele Societății de ocrotirea vânatului ducatului Bucovina (Jagdschutzevereines für das Herzogtum Bukowina). În incinta târgului avea să fie prezentată o gospodărie bucovineană completă (Casa huțulă), compusă dintr-o casă tradițională din zona de munte realizată din lemn rotund, îmbinat „pe colț, cu trecere prin crestare” și în „coadă de rândunică”, având 3 camere și o cămară. Locuința avea să fie împodobită numai cu produse ale industriei casnice bucovinene. Casa tradițională bucovineană a fost construită la Pojorîta de către consilierul silvic Franz Bittner și mai mulți meșteri lemnari din zonă, după un plan realizat de consilierul imperial Alexandru Issecescu, apoi a fost demontată și transportată la Viena, unde a fost remontată pe noul amplasament.
Rolul gazdelor urma să fie luat de doi vânători de urși renumiți, Spiridon Știrbu și Kosma Zajetz, care se remarcaseră la salonul expozițional deschis la Cernăuți în anul 1886, unde aduseseră la vânzare și o parte din trofeele lor de vânătoare. Kosma Zajetz era din Sărata/Seletin, pe Ceremușul Alb. El avea vânați până la anul 1886 un număr de 46 urși, iar în anul 1910 avea în palmares trecuți 70 de urși; pe primul îl ucisese la vârsta de 12 ani cu o pușcă veche, cu cremene. I se dusese faima peste hotare căci avusese prilejul să fie ghid de vânătoare arhiducelui Leopold Salvador, venit într-o vizită în Bucovina cu câțiva ani mai devreme, când recoltase trofee valoroase din zona Falcău-Seletin, de care era mândru. Kosma avea însă să moară de pneumonie la în 1912, în etate 64 ani, după o partidă de vânătoare dificilă, când reușise să vâneze al 75-lea urs, ultimul din viața sa.
Vânătorul Spiridon Știrbu era de loc din Vatra Dornei; dacă la expoziția din 1886 câștigase un mare premiu – căci se putea lăuda la vremea aceea cu 31 urși vânați, cu 56 lupi, 17 râși, 13 jderi de copac, 25 jderi de piatră, 18 pisici sălbatice, cerbi și diverse alte specii, toate ucise cu o pușcă veche de o jumătate de secol – la salonul din anul 1910 numărul lor era, deja, aproape dublu. Avea mult curaj (intra numai cu baltagul în vizuina ursului) și poate de aceea după numai câțiva ani, caporalul Spiridon Știrbu din Regimentul 41 Infanterie Cernăuți va fi distins cu medalia de argint cls. a II-a pentru vitejie și curaj, dovedite în luptele din ianuarie 1915 la Mestecăniș.
O știre de la începutul lui iunie 1910 relatează vizita monarhului la pavilionul Bucovinei, dar spune multe despre succesul ei: „Împăratul Franz Joseph I a vizitat marți pavilionul Bucovinei. S-au remarcat colecțiile căpitanului țării Gheorghe Wassilko, a dr. Radu cav. de Grigorcea, a primarului din Siret – Franz Beil și o serie de exponate vânate de arhiducele Leopold Salvador în Franzthal (Valea Cosminului). Ziua ploioasă l-a făcut pe împărat să admire ceva mai mult expoziția și să adrese întrebări celor de față. După vizita la pavilionul de vânătoare Înălțimea-Sa a vizitat și gospodăria bucovineană, unde a fost întâmpinat de cei doi țărani ce-și țineau mândri de frâie caii lor huțuli, care i-au arătat acareturile și i-au povestit istorii de vânătoare; îndată ce a pășit pe treptele mici în interiorul casei, nevestele lor i-au prezentat cu sfială produsele industriei casnice din Bucovina: blide, broderii și cusături, covoarele în culori vii care împodobeau casa, multe lucrate chiar de ele la un război de țesut instalat în odaia mare. În timp ce împăratul se afla în casă, Spiridon Știrbu a scos un bucium și a făcut o scurtă demonstrație în curte. Împăratul s-a arătat încântat de instrument și cântări, de cele văzute și auzite și a adus numeroase cuvinte de laudă țăranilor și delegaților bucovineni”.
Doctori.Consultație la o clinică ortopedică privată. – Domnule doctor, mi-am fracturat piciorul, la vânătoare, în două locuri. – Și știți exact unde sunt acele locuri? – Desigur, că mă doare… – Atunci, nu mai treceți prin acele locuri! Vă costă 500 lei. Altul la rând!