Cerbii, căprioarele, urșii și mistreții din pădurile gestionate de Direcția Silvică Suceava au adus anul trecut, în conturile instituției, peste 200.000 de euro. Cea mai mare parte a banilor, aproape 180.000 de euro, a fost obținută de la vânătorii de peste hotare, care au ținut să plece acasă încărcați și cu trofeele animalelor vânate, nu doar cu povești vânătorești. Restul banilor a venit de la vânătorii români, care s-au mulțumit cu vânat mai mic, la care și tarifele sunt pe măsura veniturilor lor – iepuri, vulpi, căpriori și lupi, uneori chiar și mistreți.
Șeful biroului de Vânătoare din cadrul Direcției Silvice Suceava, Cristi Tomniuc, a precizat că numai din tarifele de vânătoare și din vânzarea trofeelor animalelor împușcate, de la vânătorii străini au fost încasați aproape 164.000 de euro, în vreme ce încă 12.800 de euro au fost obținuți prin cazarea acestora în cabanele de vânătoare.
În paralel, de la vânătorii români au fost încasați puțin peste 49.000 de lei din tarifele de vânătoare și din vânzarea trofeelor, alți 2.600 de lei fiind obținuți prin cazarea lor.
Mii de euro pentru un trofeu de vânătoare
“Cei mai mulți vânători străini au venit pentru cerbi și mistreți, ale căror trofee sunt adeseori piese de colecție”, spune Cristi Tomniuc, care a însoțit la vânătoare germani, englezi, spanioli, olandezi, italieni, dar și arabi, care au vrut să trăiască aventuri prin pădurile Bucovinei.
Cele mai bune păduri pentru vânat au fost cele din zona de munte, din cadrul ocoalelor silvice Broșteni, Crucea, Vatra Dornei, Pojorâta, Moldovița, Brodina, dar și Codrul Voievodesei, din cadrul Ocolului Silvic Marginea.
Pentru a pleca acasă cu trofeul unui cerb falnic, vânătorii străini nu s-au sfiit să scoată din buzunar chiar și peste 8.000 de euro, ori chiar 25.000 de euro, în cazul unui urs.
Din vânzarea cărnii de vânat (analizată de autoritățile sanitar-veterinare) către abatoare specializate și unor pensiuni din județ, Direcția Silvică Suceava a mai obținut încă 140.000 de lei. O bună parte din banii obținuți din această activitate sunt investiți anual în întreținerea fondurilor de vânătoare, pentru protejarea speciilor existente atât împotriva dăunătorilor (inclusiv braconieri), cât și a calamităților naturale (precum lipsa hranei pentru animale în timpul iernilor grele).
