– Ei spun că legea nu le permite să își plătească gazda și cheltuielile de întreținere
– Dacă autoritățile cîmpulungene nu oferă ce cer vameșii, aceștia amenință că mută Punctul vamal la Vatra Dornei
– Agenții economici cîmpulungeni se gîndesc să pună mînă de la mînă și să suporte cheltuielile Vămii
Una dintre cele mai „năpăstuite” instituții din județul Suceava, Biroul vamal, a cerut autorităților locale cîmpulungene să îi asigure gratuit un spațiu în care să funcționeze și să îi suporte cheltuielile cu utilitățile pentru punctul de lucru din municipiu. Vama cîmpulungeană funcționează în prezent într-un spațiu privat, iar proprietarul spațiului tocmai s-a decis să ceară chirie și plata utilităților de la distinșii săi chiriași. Reprezentanta Biroului vamal a comunicat joi consilierilor locali cîmpulungeni reuniți în ședință în plen că Vama nu poate plăti astfel de cheltuieli, pentru că legea prevede să i se atribuie în folosință gratuită spațiile în care funcționează. În consecință, reprezentanta Vămii a cerut, tranșant, alt spațiu care să nu coste nimic, avertizînd că, în caz contrar, punctul vamal de la Cîmpulung va fi mutat la Vatra Dornei, unde este așteptat de 5 ani. Suma necesară lunar pentru acoperirea cheltuielilor legate de funcționarea acestui punct vamal este de aproximativ 10 milioane de lei vechi.
Consilierii locali cîmpulungeni au privit în mod diferit această solicitare, în funcție și de interesele firmelor pentru care lucrează sau de felul în care au colaborat firmele în cauză cu punctul vamal pînă acum. Reacțiile au oscilat între „rugăm Biroul vamal să ne mai păsuiască pînă căutăm o soluție” și „ mi se pare un pic de șantaj aruncarea pisicii cu plecarea vămii la Vatra Dornei, iar pentru că Vama nu este o societate non-profit și în lege nu scrie că nu au voie să plătească chirie, nu înțeleg de ce să le oferim gratis ceea ce cer”.
Utilitatea unui punct vamal la Cîmpulung Moldovenesc este invocată de agenții economici ale căror tiruri cu marfă ar trebui, în lipsa acestei instituții la nivel local, să parcurgă distanțe destul de mari pentru a se prezenta la vămuire.
La rîndul său, Biroul vamal susține că punctul de lucru de la Cîmpulung Moldovenesc a fost înființat la solicitarea autorității cîmpulungene, ceea ce justifică moral, acum, pretenția asigurării condițiilor de funcționare. Pe de altă parte, locuitorii cîmpulungeni din zona unde funcționează Vama, după ce s-au trezit cu pereții caselor crăpați și strada mereu stricată de autovehiculele grele care vin la vămuire, și-ar face cruce bucuroși, dacă ar scăpa de instituția care nu le aduce nici un folos, ci doar cheltuieli pe care nimeni nu îi ajută să le suporte din veniturile lor mici.
Consilierii locali cîmpulungeni consideră că, dacă ar fi mutat punctul vamal, ar trebui să se țină cont și de inconvenientele pe care le generează existența lui în oraș, între locuințe. Consilierii cred că pentru problema financiară a vameșilor ar exista mai multe rezolvări ale acestei situații. Între altele, ei au propus o întîlnire cu agenții economici interesați de existența punctului vamal de la Cîmpulung Moldovenesc, pentru a se discuta dacă aceștia pot prelua cumva cheltuielile Vămii locale.
Pe de altă parte, cu acest prilej a reieșit că în Cîmpulung Moldovenesc unii agenți economici care ar putea trăi lejer pe lîngă un punct vamal nu au deloc simțul afacerii și că toată discuția pe tema chiriei pentru vamă se reduce la unul dintre paradoxurile specifice acestui municipiu. Dacă în alte localități simplul fapt că mașinile sosite la vămuire staționează într-o parcare înseamnă încasarea de către proprietarul parcării a unei taxe de 100-150 mii lei vechi de la fiecare șofer, la Cîmpulung Moldovenesc, unde se vămuiesc zilnic 5-20 mașini încărcate cu mărfuri, nu costă nimic staționarea într-o parcare, dar un agent economic vecin cu parcarea cere chirie de la vameși.
