VAMA (VI). Personaj emblematic pentru Bucovina, jurist de marcă, publicist (importante sunt lucrările monografice dedicate școlii și culturii române în Bucovina), animator cultural, Iorgu Toma este, probabil, cel mai important fiu pe care generațiile de vămeni l-au dăruit neamului. Regizor și actor al montărilor puse în scenă la Rădăuți, militant pentru afirmarea românismului, inclusiv prin construirea de internate pentru copii, în urma unor subscripții publice, Iorgu Toma era considerat „părintele poporului”, atât la Rădăuți și Suceava, unde a activat ca avocat și judecător, cât și la Câmpulung Moldovenesc, în calitate de deputat al românilor. Prieten cu Nicolae Iorga, Iorgu Toma a părăsit Bucovina, precum Ion Grămadă, Aurel Morariu, Alexandru Bocănețu, Iustin Breabăn, Ambrozie și Silvestru Micuțariu, Dimitrie Marmeliuc, Vasile Popescu, Dr. Slușanschi, Lascăr Luția, Aurel Mihalaș. În noiembrie 1916, pe la jumătatea lunii, când trupele austriece au ocupat Bucureștii, Iorgu G. Toma, în fruntea unui grup de tineri refugiați bucovineni, se îndrepta spre Gara de Nord, „cu fața suptă, privirea tristă și abătută, haina uzată”, sperând să prindă un tren cu destinația Iași. „Un cordon de soldați (austrieci) supraveghea accesul gării, împiedicând și oprind mulțimea tumultoasă. Tinerii se strecurau printre vagoane, când au fost apostrofați de o santinelă: „Sunteți italieni?”. „Si signore, noi siamo Italiani” (a răspuns Iorgu Toma, salvându-și camarazii – n.r.). Garda a mai găsit loc în tren și pentru noi, într-un vagon de bagaj, în care am ajuns, după o călătorie de două zile și trei nopți, făcută în picioare, la Iașii mântuirii noastre”.
Patrimoniul vămean conține și alte nume remarcabile, precum cel al pictorului Vespasian Ursu, născut la Molid, în 27 aprilie 1927, sau numele artizanei Zahara Olaș, născută în 11 mai 1931. Deși născut la Solca, la începuturile carierei didactice ale mamei sale, arhitectul și graficianul Ghiocel OLAȘ este un vămean autentic, la fel de vămean ca prozatorul și publicistul Ioan Mugurel SASU, aflat la a patra sau a cincia carte de proză.
Și tot patrimoniului vămean aparțin și profesorii Ion Cernat și Elena Inocenția Lazarovici, care au realizat o monografie de excepție, „600 de ani de istorie ai satului Vama / Studii și schițe monografice”, carte din care am preluat ilustrațiile pentru această sumară rememorare.
