Ce ascunde de fapt scandalul care a generat schimbarea unui șef al Biroului Vamal Siret la doar șapte zile după numire? Intrigi, interese obscure și mulți bani. Luând în considerare doar numărul persoanelor trimise în judecată pentru corupție de la această structură, avem imaginea fidelă a ceea ce se petrece la Siret. Din 2003 și până acum au fost trimiși în judecată nu mai puțin de 15 lucrători vamali de la Siret, un record pentru toate instituțiile sucevene, raportat și la numărul de angajați. Iar după cum decurg lucrurile la Biroul Vamal Siret, cifra celor trimiși în judecată pentru acte de corupție sau asimilate acestora va crește în perioada următoare.
Singura instituție unde aceste cifre reprezintă doar statistici fără importanță este Agenția Națională de Administrare Fiscală. Nimeni nu pare să vrea cu adevărat să se implice în lupta pentru stoparea corupției, care în ultima vreme este strâns legată cu traficul de țigări de contrabandă aduse din Ucraina. Dacă vreun intrus ajunge din greșeală pe un post care ar periclita acțiunile ilegale derulate sub oblăduirea unora dintre vameși, acesta este imediat îndepărtat.
La ANAF, aceeași tăcere jenantă și lipsă de reacție. Nu ar mira pe nimeni dacă pentru toate dezvăluirile din presă vizavi de traficul de țigări de la frontiera cu Ucraina din județul Suceava și despre neimplicarea vameșilor de la Siret în combatarea acestui fenomen, ANAF va veni cu norme interne, practicate și de alte instituții bugetare din România, de genul: ”Recomandăm evitarea unei atitudini polemice cu publicația în cauză”.
Nouă dintr-o lovitură
Pentru a aminti despre cloaca de la Biroul Vamal Siret este suficientă o trecere în revistă a infracțiunilor de care sunt acuzați cei 15 vameși pe care Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, i-a trimis în judecată începând cu decembrie 2003. Primul lot a însemnat practic o rarefiere a numărului de angajați. În boxa acuzaților au fost trimiși nu mai puțin de nouă vameși, toți sfârșind prin a fi condamnați de instanțele de judecată. Astfel, Adrian Florentin Frunză și Cornel Toader au fost condamnați la câte 2 ani cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu contra intereselor publice. Marcel Țehaniuc, Anton Perlanovschi și Costel Lupașcu au fost condamnați la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual. Alți doi vameși, Sorin Ciubotaru și Eugen Ioan Dorneanu, au primit patru luni de închisoare cu suspendare, primul pentru luare de mită, iar al doilea pentru luare de mită și abuz în serviciu.
De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Victor Ioan Aivănesei și Paul Codruț Buhu trebuie condamnați la câte șase luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Cei nouă vameși, toți de la Siret, au primit aceste pedepse pentru că i-au facilitat lui Mihai Eckert, un afacerist din Vatra Dornei, să introducă ilegal în România zeci de mii de pânze de fierăstrău, tip bandă. Pentru a se eschiva de la plata taxelor vamale, Eckert i-a mituit pe cei nouă vameși cu sume cuprinse între 1 și 17 milioane de lei vechi, fiecare plată fiind contabilizată de dornean într-un caiet pe care anchetatorii l-au descoperit ulterior. În același dosar, Mihai Eckert a primit o pedeapsă cu închisoare de doi ani, prejudiciul adus bugetului de stat fiind calculat la 5 miliarde de lei vechi.
Suspendată din funcția de vameș, a ajuns vânzător la un magazin duty-free
Lista vameșilor trimiși în judecată s-a îmbogățit anul următor, când procurorii anticorupție au pus-o sub acuzare pe Rodica Malanciuc. Interesant este că aceasta s-a angajat ulterior la un duty-free din Vama Siret, aflat sub administrarea soțului ei, Dionisie Malanciuc.
După o pauză de patru ani, în 2008, DNA Suceava a identificat probe și împotriva altui vameș, Dragoș Viorel Gîză, pe care l-au trimis, de asemenea, în boxa acuzaților. Șirul celor care au fost suspendați din funcția de vameș pentru că împotriva lor s-au întocmit rechizitorii de trimitere în judecată s-a întregit, în 2009, cu Mircea Andrișan și Lucian Doru Mureșan. Ultimul trebuie să răspundă penal pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual pentru faptul că a permis intrarea în țară a 2.000 de pachete de țigări, fără respectarea legislației în vigoare.
Ultimul pe listă, șeful Biroului Vamal Siret
Ultimii din lista de 15 vameși trimiși în judecată sunt Mihai Viorel Lohaza și Radu Cazacincu. Cei doi vor fi colegi în instanță în dosarul întocmit de procurorii DNA Suceava pentru acuzații diferite. Totul a plecat de la un control efectuat în trafic de polițiștii de frontieră, care au descoperit aproximativ 80 de pompe electrice și câteva drujbe a căror valoare totală depășea plafonul legal. În urma verificărilor s-a stabilit că responsabil este inspectorul vamal Mihai Viorel Lohaza, de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Ca urmare, Lohaza a fost sancționat disciplinar, fiind mutat pentru o perioadă de trei luni la Biroul Vamal Dornești. Revenit la Siret, Lohaza și-a reluat acțiunile, iar după un alt control al Poliției de Frontieră, într-o mașină s-au găsit cafea, țigări și produse alimentare în valoare de 2.698 de lei, pentru care trebuiau achitate taxe vamale în valoare de 1.388 de lei.
Mihai Viorel Lohaza, sau „Ucu”, așa cum este cunoscut de apropiați, a încercat să scape de sancțiune și l-a căutat pe Radu Cazacincu, la acea vreme șef la Vama Dornești. Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA Suceava, Cazacincu „a pretins și primit de la lucrătorul vamal Lohaza Mihai Viorel produse cosmetice în valoare de 101 euro și o ladă de whisky în valoare de 66 de euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași în scopul nesancționării disciplinare a acestuia”. În momentul trimiterii în judecată, Radu Cazacincu era șef al Biroului Vamal Siret, funcție din care a fost suspendat potrivit prevederilor legale.