Ritmul de creștere al salariilor reale s-a accelerat în România începând cu anul 2005, astfel că valoarea remunerațiilor se păstrează cu mult peste nivelul de echilibru, depășind, în același timp, productivitatea, potrivit unei analize publicate pe site-ul Fondului Monetar Internațional (FMI). „În Bulgaria, România și Estonia nivelul salariului real rămâne peste nivelul de echilibru estimat. În Estonia și Bulgaria ritmul de creștere al salariului real a depășit valoarea estimată, corelată cu productivitatea muncii și cererea de forță de muncă, în 2003 și 2004, dar pare să se fi întors apoi la niveluri mai sustenabile. În România, în schimb, avansul salariului real s-a accelerat începând din 2005, menținând nivelul actual al salariului cu mult peste valoarea de echilibru”, se arată în analiză.
Documentul include date referitoare la România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria și statele Baltice, însă nu oferă informații legate de valoarea echilibru a salariilor.
Autorul analizei, membru al Departamentului European din cadrul FMI, notează că România, stat în care ecartul dintre salarii și productivitate se situează printre cele mai înalte din regiune, se remarcă în rândul celorlalți noi membri ai UE prin gradul înalt de sindicalizare, indicator definit ca ponderea membrilor de sindicat în totalul angajaților. Astfel, deși procentul membrilor de sindicat s-a redus comparativ cu anii anteriori, se păstrează încă la 30-35%.
Spre deosebire de România, alte state, precum Estonia și Bulgaria, deși se confruntă cu niveluri ale salariului real peste valoarea de echilibru, înregistrează o densitate limitată a membrilor de sindicat și o acoperire redusă a salariilor negociate colectiv.
În ceea ce privește evoluția salariilor, autorii studiului notează că în Ungaria, Slovacia, Polonia și Ungaria, state aflate la un nivel avansat al procesului de convergență, majorarea salariilor reale a fost relativ stabilă și, în medie, sub 5%.
Pe de altă parte, în alte noi state membre ale UE, avansul a fost mai accelerat, însă în Bulgaria și țările baltice creșterea s-a temperat începând din 2005.
Referitor la România, analiștii arată că ritmul de creștere rămâne încă la un nivel înalt.
Ca o consecință imediată a acestei situații, costurile reale cu forța de muncă, reprezentând diferența dintre salariile reale și productivitatea muncii, au început să scadă din 2005 în majoritatea noilor state membre, cu excepția României.
„Deși a fost înregistrată o corecție în ceea ce privește avansul salariilor reale peste nivelul productivității în majoritatea statelor, în România creșterea salariilor a fost mai accelerată decât câștigurile de productivitate începând din 2005”, se arată în analiză.
Salariile, exprimate în euro, s-au majorat în toate noile state membre, însă continuă să fie diferențe semnificative între țări. În timp ce în România salariile au avut un ritm accelerat de creștere, în alte țări avansul a fost mult mai temperat, deși unele state, precum Bulgaria, au pornit de la un nivel redus al acestora.
Emigrația forței de muncă este unul dintre factorii care stă la baza unor condiții mai dure ale pieței muncii în majoritatea noilor state membre. Analiștii notează că datele UE arată că peste un milion de români trăiesc în străinătate, cea mai mare parte a acestora provenind din mediul rural, unde nivelul de activitate este redus.
Un alt aspect inclus în analiza FMI este legat de politica în domeniul concurenței, aspect care s-a îmbunătățit în toate noile state membre, deși a pornit de la niveluri reduse în cazul României și Bulgariei. Cele două state se află, de altfel, pe ultimele locuri în aceea ce privește acest indicator, între statele incluse în analiză.
Astfel, atât pentru Bulgaria, cât și pentru România, indicele politicii concurenței a fost, anul trecut, de 2,7 puncte, comparativ cu valoarea medie de 3,2 puncte calculată pentru Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, sau de 3,3 puncte pentru țările baltice.
În multe noi state membre salariile reale au crescut cu precădere în sectorul public. Astfel, în România, avansul salariilor din administrația publică a fost de 20% în ultimii trei ani, iar în statele baltice de 18%, se arată în analiză.
Potrivit unor teorii economice, avansul salariilor din sectorul public ar trebui corelat strict cu câștigul de productivitatea, întrucât aceste remunerații au un efect de semnal pentru sectorul privat.
Analiza amintește de un studiu al Băncii Mondiale, potrivit căruia flexibilitatea pieței muncii din România și Estonia este printre cele mai reduse dintre noile state membre, aceste țări fiind și cele în care sunt înregistrate cele mai mari deviații ale salariilor reale de la nivelul de echilibru.
Flexibilitatea redusă a muncii ar putea conduce la amplificarea condițiilor stricte din piața muncii, întrucât companiile nu pot obține nivelul dorit de forță de muncă, se mai arată în analiză.
