VALEVA (II). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Valeva, moșie răzășească, „63 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, Vasile și Petre, 1 dascăl, Vasile, 2 văduve, Vasâlina și Ana, 1 umblător, Fedor Vatrici, 1 jidov, Leizer sin Leibii orândar, 5 case pustii și 51 birnici, și anume: Mihail vornic, Toader Traci, Timofei Cârste, Vasile Coțman, Ștefan Coțman, Toader Pelin, Dumitru zet Vatrici, Alecsa Malic, Iurii Oberteski, Ivan Bălan, Hodor Ciorneț, Andrei Sămencu, Mihail Cârste, Neculai zet Sămen, Ivan Isar, Gavril butnar, Mihail Cosovant, Neculai Popii, Dumitru Frățiorul, Mihail dascăl, Andrei Burdin, Vasile Huță, Ivan Procoșoc, Ivan Girkiski, Vasile Diaconiții, Toader Iulciak, Ivan Soloski, Anton Girskăuskii, Ivan Pogorski, Pricop sin Scripnic, Ștefan Bădrei, Filip Pogorski, Irimie Apostol, Ivan Pauleski, Simion Sauiuck, Cozma Sauiuk, Simion zet Răucăi, Vasile Răguș, Ștefan Burdănii, Hrihor Vatrici, Vasile Giurcovski, Iurii Giurcovski, Ștefan pânzar, Fedor Beiverăhnii, Vasile Huțul, Ivan văcar, Dumitru Sărdun, Seminik Vasile, Ștefan Boiko, Alecsa Boiko și Ștefan Rusnak.
În 1774, satul Valeva avea 66 de familii (1 mazil, 2 popi, 95 țărani și 1 umblător, în 1775), numărul familiilor ajungând, în 1784, la 160.
În 1778, a fost sfințită biserica de lemn a satului Valeva, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, căreia avea să i se adauge, după anul 1860, și o clopotniță de lemn. În 1843, patron al bisericuței din Valeva, cu 1.366 enoriași, era Grigorie de Doni, paroh fiind Nicolai Constantinovici. În 1876, patronul bisericii cu 1.897 enoriași era Cajetan de Jakubowicz, paroh fiind Jeroftey Fedorowicz. În 1907, patroni bisericești erau Grigorie Iacubovici, Eusebie și Iulita Andriiciuc și Eugenia Isopescul, paroh fiind Nicolai Șandru, născut în 1847, preot din 1881, paroh din 1895, iar cantor, din 1883, Vasile Hnidei, născut în 1840.
Din 1858, funcționa la Valeva o școală cu 4 clase.
În 1890, Valeva avea 2.457 locuitori, primar fiind Nestor Păunel. Învățători erau Dimitrie de Păunel și Isidor Tomorug, Nicolai Șandru era paroh, iar cantor bisericesc era Vasile Hnidei.
ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 407
SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 16, 1876 p. 82, 1907 p. 159, 112