Ursaciuc și-a făcut tricou cu „Φ Gura Humorului” ca să arate că orașul nu a primit nici un leu de la bugetul de stat

Protest inedit al primarului de Gura Humorului, Marius Ursaciuc, după ce orașul pe care-l conduce nu a primit nici un leu de la buget prin Legea bugetului de stat pe 2015 pentru echilibrarea bugetului local. Ursaciuc și-a imprimat un tricou galben cu „Φ Gura Humorului”, „Φ” reprezentând simbolul matematic care semnifică mulțimea vidă sau, mai simplu, „zero barat”. El a venit îmbrăcat cu tricoul la conferința de presă organizată ieri de reprezentanții vechiului PNL din noul PNL, arătând că „Φ Gura Humorului” va fi de acum înainte noul logo de promovare a orașului. „Până acum aveam tricou cu «I love Gura Humorului», iar acum l-am schimbat cu «Φ Gura Humorului». Nu mă întrebați de unde e acest «Φ». Cred că vine de la finanțe, de la finanțări, de zero barat, cât i s-a dat orașului Gura Humorului și hai să spunem că va fi o simplă modalitate nu de a protesta, ci de a încerca să îndrept o lege care nu funcționează corespunzător. Facem tricouri de genul acesta și pentru alte localități. Siretul va avea un tricou cu «Φ Șiret» ca să te descurci. E mulțimea vidă dacă ne referim la sumele de echilibrare”, a explicat Ursaciuc.
Ursaciuc susține că formula adoptată pentru echilibrarea bugetelor locale are multe erori, creând mari discrepanțe între localități
În calitate de membru în Comitetul Director al Asociației Orașelor din România, Marius Ursaciuc a criticat modul de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale, arătând că formula adoptată are multe erori, creând mari discrepanțe între localități.
„Am avut o întâlnire cu ministrul de Finanțe săptămâna trecută, împreună cu mai mulți colegi din Asociația Orașelor din România, căruia i-am explicat că sunt mari discrepanțe care se creează prin aplicarea acestei formule care nu ține cont de nici un element. Astăzi ajungem la concluzia că cel mai mic municipiu din România, care este Adjud, cu 11.000 de locuitori, primește sume de echilibrare de 117 miliarde de lei vechi și orașe ca Târgu Neamț sau Comănești, cu peste 25.000 de locuitori, primesc «Φ», adică nimic. Nu e nici o diferență între complexitatea serviciilor pe care le asigură un municipiu și un oraș mediu sau mare. E foarte bine că au primit localitățile mici bani, dar nu poți să compari cea mai mică comună din România, care are 100 de locuitori, și să consideri că are nevoie de aceeași sumă cu comuna Dumbrăveni, care are peste 10.000 de locuitori. Mai mult decât atât, tot prin lege orașele medii sunt obligate să deservească populații de 65.000 de locuitori prin sistemul de evidență computerizată a persoanelor finanțat exclusiv de primării”, a spus Ursaciuc.
Primarul de Gura Humorului a arătat că Asociația Orașelor din România a propus realizarea unui buget minim pentru fiecare localitate care să țină cont de numărul populației, sumele de cofinanțare a proiectelor europene angajate în credite, de lungimea infrastructurii, de numărul corpurilor de iluminat, de complexitatea serviciilor pe care le oferă administrația publică respectivă și de statutul de stațiune turistică de interes local sau național.
„S-ar putea ca la rectificarea de peste șase luni să nu mai poți să resuscitezi mortul”
El a subliniat că Primăria Gura Humorului are într-adevăr un buget mare, însă plătește anual rate de șase milioane de lei la creditele luate pentru cofinanțarea proiectelor. „Întreb încă o dată public: ce o să facem în condițiile unui buget de genul acesta? O să punem liceele și școlile să aleagă între burse și deplasarea profesorilor? Ce o să le spunem celor de la spitalul din Gura Humorului care pentru acreditare au nevoie de investiții care nu pot fi acoperite de actualul contract cu Casa de Sănătate? Ce o să le spunem celor de la școli sau grădinițe care spun că pentru obținerea avizelor de funcționare au nevoie de multe lucruri de la ISU și pe care tot primăria trebuie să le rezolve? Așa că e nevoie să privești diferit un oraș de 2.000 de locuitori față de unul cu peste 10.000 de locuitori”, a spus Ursaciuc.
Asociația Orașelor din România, a spus Ursaciuc, solicită Ministerului Finanțelor Publice să aloce pentru primele două trimestre din acest an localităților care nu au primit nici un leu sume minime necesare pentru funcționare, urmând ca în trimestrul trei, când se poate modifica legea, să fie alocate sume mai mari după o nouă formulă de calcul. „Măsurile trebuie luate în acest prim semestru, pentru că în condițiile în care nu se întâmplă asta s-ar putea ca la rectificarea de peste șase luni să nu mai poți să resuscitezi mortul”, a conchis Ursaciuc.