„Urmașul” lui Ștefan cel Mare revendică și Ardealul și Țara Românească

Suceveanul de 32 de ani din comuna Dornești Cornel Cernoschi, devenit celebru după ce a revendicat Moldova, pe motiv că ar fi urmașul lui Ștefan cel Mare, și-a extins pretențiile și asupra Țării Românești și a Ardealului. Pe rolul Tribunalului Suceava se află un dosar în care Cornel Cernoschi dă în judecată Președinția României, Guvernul, Senatul, Camera Deputaților și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, și solicită înființarea unei noi instituții, numită „Statul Român”, care să aibă în administrare toate proprietățile publice din România.
Suceveanul nu se oprește aici, Cornel Cernoschi solicitând ca instanța să emită o hotărâre prin care el să fie numit în funcția de președinte al „Statului Român” și al proprietăților publice din România și să i se acorde bunuri cu titlu gratuit pentru a-și putea exercita această funcție. Instanțele sucevene vor judeca cerea lui Cornel Cernoschi la începutul lunii aprilie 2011.
Cornel Cernoschi invocă „testamentul în formă mistică a lui Ștefan cel Mare”
Dacă la prima încercare de a revendica Moldova, de la începutul anului 2010, suceveanul susținea că a depus această cerere pe motiv că bunica lui i-a spus că este moștenitorul lui Ștefan cel Mare, de data aceasta el invocă „testamentul în formă mistică” lăsat de domnitorul Moldovei. Cernoschi amintește de celebrul citat „Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu este a voastră, ci a urmașilor voștri, ș-a urmașilor urmașilor voștri în veacul veacurilor”.
De asemenea, dacă inițial revendica și Țara Românească „doar dacă se poate”, de data aceasta suceveanul din Dornești a găsit și motivul pentru care o astfel de cere ar fi întemeiată.
„Întrucât Ștefan cel Mare a fost rudă cu Vlad Țepeș, rezultă că eu sunt și urmașul lui Vlad Țepeș și revendic și proprietățile publice din Țara Românească”, se arată în cererea de chemare în judecată. De data aceasta, Cornel Cernoschi merge și mai departe și revendică și Ardealul, pe motiv că „Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș se trag din Ardeal”.
Suceveanul vrea proprietăți și de pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova, însă doar dacă acest lucru este posibil
Suceveanul explică faptul că proprietățile pe care le revendică sunt situate pe actualul teritoriu al României, dar și pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei. Cu toate acestea, Cornel Cernoschi pare a fi înțelegător și spune că revendică proprietățile din Republica Moldova și Ucraina doar dacă acest lucru este posibil.
„Proprietățile publice pe care le revendic sunt posedate de către pârâți începând cu data de 22 decembrie 1989 fără nici un drept, încălcând legea, dând acea lovitură de stat împotriva soților Ceaușescu, eu la acea vreme fiind prea mic pentru a lupta împotriva lor. Dacă nu ar fi fost acea lovitură de stat din decembrie 1989, Ceaușescu ar mai fi trăit câțiva ani, conducând această țară, iar mai apoi, când eu aș fi împlinit vârsta de 18 – 23 de ani, mi-ar fi predat în administrare proprietățile publice”, se mai arată în cererea lui Cornel Cernoschi.
El susține că ar fi în stare să conducă „Statul Român”, explicând că Ștefan cel Mare a condus Moldova de la vârsta de 24 de ani, iar Vlad Țepeș a condus Țara Românească, prima dată, la vârsta de 17 ani.
„M-am adresat unei zeițe, nicidecum unei curve care să îmi ceară banii anticipat, înainte de a-mi face dreptate”
Când vine vorba de evaluarea proprietăților pe care le revendică, suceveanul spune că aceasta nu este cu putință „iar dacă evaluarea proprietăților publice pe care le revendică ar fi posibilă, ar fi prea costisitoare și totuși nu ar fi realistă”. Cernoschi arată că el nu cere titlu de proprietate, el având doar cerința ca proprietățile publice respective să i se dea în administrare cât timp va trăi.
Cornel Cernoschi solicită să i se facă dreptate, fără a i se cere să treacă valoarea proprietăților și fără să plătească taxa de timbru, deoarece „cum bine știți, dumneavoastră, magistrații, sunteți plătiți din banii de la bugetul de stat, care este format din taxele și impozitele pe care le plătim noi, societatea civilă. (…) Dacă dumneavoastră, magistrații, ați fi fost independenți și v-ați fi autogospodărit singuri, din venituri proprii, atunci aș fi fost de acord să trec valoarea obiectului și să plătesc taxa de timbru”. El mai spune că nu este de acord să plătească taxa de timbru pe motiv că își plătește taxele și impozitele.
„Nu sunt de acord să trec nici o valoare și nici să plătesc taxe suplimentare pentru a vă face dumneavoastră datoria de a face dreptate, care intră în sarcinile de serviciu”.
Mai mult, Cornel Cernoschi găsește și o altă modalitate de a explica motivul pentru care refuză să plătească taxa de timbru: „conform legendei, justiția este o fecioară reprezentată de zeița Temis, o fecioară legată la ochi, cu o balanță într-o mână, iar în cealaltă o sabie. Eu, subsemnatul, prin această cerere m-am adresat unei zeițe, nicidecum unei curve care să îmi ceară banii anticipat, înainte de a-mi face dreptate”.
În cele din urmă, Cornel Cernoschi precizează că nu el este cel care trebuie să demonstreze că este „urmașul urmașilor lui Ștefan cel Mare”, ci cei care contestă acest lucru.