Urgențele Spitalului Suceava, aglomerate de stranieri și rudele acestora

Aglomerație mare la Unitatea de Primire a Urgențelor (UPU) de la Spitalul Suceava, unde numărul prezentărilor zilnice a crescut sensibil de la începutul lunii, odată cu revenirea în locurile natale, pentru a-și petrece concediul, a stranierilor. Purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Tiberius Brădățan, a declarat ieri că, de la începutul lunii august, la UPU ajung în fiecare zi peste 200 de persoane, în condițiile în care, înainte, media prezentărilor zilnice era de 180-190 de persoane în cursul săptămânii și 160-170 în weekend.
Brădățan a arătat că stranierii aglomerează nejustificat Unitatea de Primire a Urgențelor, ei profitând de șederea acasă pentru a-și face investigații medicale și a-și aduce părinții și rudele bolnave la spital, pentru consultații.
Atrași de serviciile medicale gratuite oferite în sectorul de urgențe
„În vest, costurile asigurărilor de sănătate sunt mult mai mari decât la noi. În plus, acolo, serviciile de urgență nu pot fi accesate în mod direct decât în condiții speciale, lucru care în România nu se întâmplă. Aici, nu poți refuza nici o persoană care ajunge la UPU. Indiferent de timpii de așteptare, pacienții care se prezintă în sectorul de urgențe trebuie consultați. Astfel, unii suceveni care au avut probleme de sănătate în străinătate aleg să vină pentru evaluare în România, la Urgențe, fiindcă nu trebuie să plătească. Alții se prezintă cu rudele rămase în țară, cel mai adesea părinți, majoritatea în vârstă și cu boli cronice acutizate, pe care îi aduc la controale. O a treia categorie de stranieri care solicită asistență la UPU este reprezentată de cei care sunt implicați în accidente rutiere sau agresiuni și care au nevoie de îngrijiri medicale”, a explicat medicul.
Brădățan s-a arătat nemulțumit de faptul că o parte din sucevenii veniți în concediu din străinătate se comportă necivilizat, adoptând un limbaj și o atitudine lipsită de respect atunci când ajung la Urgențe.
„Vorbesc urât, ireverențios și au pretenții la servicii rapide”
Potrivit medicului, stranierii „vorbesc urât, ireverențios și au pretenții la servicii rapide, gratuite și profesioniste din partea unor oameni care sunt suprasolicitați”. Responsabilul de relațiile cu presa al Spitalului Suceava subliniază că aceste persoane, indiferent de postura în care se află, pacient sau aparținător, refuză să accepte protocoalele de triaj, conform cărora preluarea nu este în ordinea venirii, ci în ordinea urgențelor. „Urgența este stabilită de un asistent de triaj, iar noi, ca medici, ne asumăm răspunderea pentru încadrarea pacientului într-o anumită categorie. La fel și asistentul de triaj, care știe că răspunde pentru faptele lui și că trebuie să informeze medicul dacă un caz se agravează și trebuie preluat cu prioritate”, a arătat Brădățan.
El a precizat că stranierii nu vor să țină cont de aceste reguli și aduc acuze sistemului, numindu-i pe doctori „șpăgari” și „oameni de nimic”, sugerând astfel că profesionalismul lor ar lăsa de dorit, iar acesta ar fi motivul pentru care n-au emigrat, ca mulți dintre colegii de breaslă. În replică, purtătorul de cuvânt al Spitalului Suceava, care este specializat în medicina de urgență, afirmă că astfel de injurii sunt deranjante doar până la un anumit punct: acela în care activitatea sanitară este perturbată.
Care este timpul maxim pe care îl putem petrece la UPU
„În momentul în care un pacient sau un aparținător face gălăgie, toți ceilalți din jur devin agitați. Și asta nu face decât să-mi strice mie ritmul de lucru. Dacă eu am nevoie de aproximativ cinci minute ca să evaluez un pacient, după o dispută verbală pierd atât minutele pe care ar trebui să le acord unui alt bolnav, cât și concentrarea pentru următorii doi, trei pacienți. Pentru că este inevitabil, ca orice om, am o reacție de apărare în momentul în care sunt supus unei presiuni nejustificate”, a mărturisit medicul.
Brădățan a readus în atenție problema deficitului de personal, explicând că, pentru a funcționa la parametri optimi, Unitatea de Primire a Urgențelor ar trebui să fie deservită de patru medici pe tură, însă momentele în care numărul doctorilor atinge un asemenea standard este foarte rar. Practic, dimineața sunt doi, trei și doar uneori patru medici, pentru ca după-amiaza, în intervalul 12.00- 18.00, să fie numai doi, la fel ca și seara și în cursul nopții, între orele 18.00-08.00.
Purtătorul de cuvânt al Spitalului Suceava a ținut să reamintească faptul că, potrivit normelor în vigoare, pacienții pot aștepta maxim două ore până la primul consult medical. Faptul că un bolnav a ajuns să fie preluat și evaluat de un medic nu garantează însă și plecarea din UPU, avertizează Brădățan. Și asta deoarece, din momentul primului consult medical, se mai pierde timp cu investigațiile, consulturile de specialitate, care pot să prelungească șederea în UPU până la șase ore. În situațiile în care unii pacienți necesită tratamente mai îndelungate, timpul petrecut la Urgențe poate ajunge și până la 12 ore.
În străinătate se așteaptă la fel de mult
Timpul de intervenție în sectorul de urgență românesc este identic cu cel din străinătate, țara noastră aliniindu-se din acest punct de vedere la normele europene, atenționează medicul sucevean.
Brădățan apreciază că majoritatea persoanelor încep să se scandalizeze după trei ore de la prezentarea în UPU. Și asta, chiar dacă au fost deja examinate de un doctor și li s-au recomandat investigațiile. Nemulțumirile apar atunci când se așteaptă consultul de specialitate, ca urmare a numărului mic de specialiști disponibili. „Ortopezii sau chirurgii pediatri pot fi ocupați în sălile de operație. La cardiologie, medicul se îngrijește de un infarct apărut la un bolnav din secție. Sunt situații pe care noi le putem controla, dacă există înțelegere. Eu pot să-i acord asistența de urgență, dar el trebuie să aibă răbdare până la momentul la care poate fi văzut și de medicul specialist”, a conchis dr. Tiberius Brădățan, care s-a arătat surprins de faptul că violența verbală vine inclusiv din partea unor oameni care au avut de-a face cu civilizația și regulile ei stricte, și nu doar din partea unor oameni care trăiesc într-o societate defavorizată, în care fiecare acționează după bunul plac.