În fiecare an, în ajunul hramului Mănăstirii Hagigadar, sărbătorit în cea mai apropiată duminică a sărbătorii Adormirea Maicii Domnului (15 august) zeci de armeni din țară, dar și din diaspora se adună la casa parohială a Bisericii armene „Sf. Cruce” și pregătesc „urechiușe”. Gospodinele folosesc carne tocată învelită în aluat, sub forma unor urechiușe, care sunt servite în supă la agapa creștină tradițională din ziua hramului, numită „hurban”. Supa de urechiușe se numește „aganciabur”. Armencele ne-au spus că supa pentru urechiușe se face în trei cazane mari și se fierbe pe niște cuptoare construite special pentru această ocazie.
De 25 de ani pregătește „aganciabur”
Felicia Ciobâcă prepară supa pentru Hramul Mănăstirii Hagigadar de 25 de ani și în fiecare an își așteaptă oaspeții cu zâmbetul pe buze. Anul acesta a pregătit bucate pentru circa 500 de pelerini.
„Foaia de aluat pentru urechiușe se face ca pentru tăiței, în care punem ouă, ulei, făină… Se întinde o foaie foarte subțire, apoi tăiem pătrățele mici, ca la colțunași. După aceea, se face umplutura din carne de văcuță tocată, pe care o amestecăm cu piper, mirodenii și se pune în mijlocul pătrățelelor mici de aluat, și se împachetează urechiușa. Se fierb în supa în care s-a pus hurut (concentrat din verdețuri muiate în lapte acru și uscate), unde se adaugă smântână, sare, piper”, ne-a spus Felicia Ciobâcă.
40 de urechiușe îndeplinesc o dorință
Tradiția spune că femeile trebuie să facă supa de urechiușe, însă și bărbații pot participa. Cele care fac 40 de urechiușe cred cu tărie că Dumnezeu le va îndeplini o dorință.
„Este o minune că ne-a ajutat Dumnezeu să ajungem de la București aici, la Suceava, și să facem aganciabur. Sufletul nostru este alături de Dumnezeu în momentul în care lucrăm”, ne-a spus o armeancă venită în pelerinaj la Suceava.
O altă credincioasă, Andaluzia, ne-a povestit că nu este o muncă migăloasă să faci urechiușe. „Este chiar plăcut. Știm că făcând urechiușe se îndeplinesc dorințe. Necesită și puțin chin din partea noastră, pentru îndeplinirea dorințelor. De ani de zile vin aici. Nu suntem de aici, ci de la câteva sute de kilometri de Suceava, dar merită orice efort”, a completat femeia.
Suceava are o dimensiune religioasă, afectivă, cu totul specială pentru armenii de pretutindeni
Printre participanții care se aflau sâmbătă seara la Biserica „Sf. Cruce” l-am întâlnit și pe senatorul Varujan Vosganian, nelipsit, an de an, de la hramul mănăstirii Hagigadar. El ne-a spus că Suceava este un loc cu totul special pentru armeni.
„Este în diaspora armeană, locul în care armenii au construit cele mai multe biserici și mănăstiri. Nu veți găsi în orașele în care armenii se găsesc cu zecile, cu sutele de mii, Paris, New York, un loc în care armenii să fi construit trei biserici și două mănăstiri, în afara teritoriilor istorice și a ținuturilor sfinte. De aceea, Suceava are o dimensiune religioasă, afectivă, cu totul specială pentru armenii de pretutindeni. Este un loc care iradiază nu doar credință, ci și speranță. Nu știu să mai fie în Europa un loc în care pelerini de pretutindeni să vină într-un loc armenesc ca acesta”.
Senatorul Vosganian a precizat că anul viitor armenii vor sărbători
500 de ani de la construirea Mănăstirii Hagigadar.
„Sper ca la anul să ne întâmpine și călugări în cele două mănăstiri pe care le avem, mănăstirea Hagigadar (a fost de călugărițe) și Zamca (a fost de călugări), încât viața monahală să devină un fapt cotidian”, a completat senatorul.
