Unul dintre polițiștii de frontieră din dosarul „Șpagă în Vama Siret” nu poate justifica peste 1,5 miliarde de lei vechi

Agentul-șef Toader Iliesi, unul dintre cei 62 de polițiști de frontieră judecați în dosarul „Șpagă în Vama Siret”, nu poate justifica o sumă de bani destul de mare. Mai exact, inspectorii Agenției Naționale de Integritate au constatat că polițistul are 155.216,61 de lei, adică 42.862,34 euro, care nu bat cu veniturile pe care le-a realizat în perioada în care era angajat al Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Suceava.
Toader Iliesi a lucrat ca agent-șef în Punctul de Trecere a Frontierei Siret în perioada 2004 – decembrie 2010, ocazie cu care a obținut din salarii suma de 358.882 de lei. Totuși, din datele adunate de inspectorii ANI, în același interval a avut „modificări patrimoniale” de 514.098,61 de lei, rezultând o diferență de 155.216,61 de lei.
„Agenția Națională de Integritate a dispus sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către Iliesi Toader în perioada exercitării funcției publice. Iliesi Toader a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere”, se arată într-un comunicat al Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul „Șpagă în Vama Siret”, pe rolul Curții de Apel Suceava
Dosarul în care este implicat agentul-șef Toader Iliesi se judecă la Curtea de Apel Suceava de aproape trei ani. În afara lui Iliesi, procurorii structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție au trimis în judecată alți 61 de polițiști de frontieră, în frunte cu fostul șef al Punctului de Trecere a Frontierei Siret, comisarul-șef Aurel Anea. În același dosar mai sunt incriminați și patru lucrători vamali care lucrau la Siret.
Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, cei 62 de polițiști de frontieră de la PTF Siret au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (n.a. – circa 900.000 de euro) și alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu privind controlul la frontieră și a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general țigări din Ucraina) peste limita legală admisă.
În actul de sesizare al Curții de Apel Suceava se arată: „Concret, lucrătorii poliției de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins mită pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau de transport, pentru a tolera nereguli privind aceste documente, pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor și trecerea, într-un timp scurt, prin PTF Siret, dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în țară a unor bunuri accizabile, mai ales țigări, dar și motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispozițiilor legale privind regimul vamal. Banii colectați de la cetățenii care tranzitau punctul de frontieră erau ascunși în diverse locuri din incinta PTF Siret, mai ales în mobilierul Laboratorului criminalistic, iar la finalul turei erau împărțiți conform unor cote stabilite, fiecare primind, prin redistribuire, o parte din mita încasată în cursul turei (cuprinsă între 8.000 de lei și 25.000 de lei), în funcție de riscul asumat și de «încasările»realizate. Sume de bani din mită reveneau și șefilor de grupă, de tură, precum și șefului PTF Siret, Anea Aurel, cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracțională amintită.
Conform înțelegerii, infracțiunile de corupție au fost săvârșite prin contribuții diferite, în funcție de repartizarea lunară pe grupe (corespunzătoare turelor de lucru), precum și în funcție de repartizarea zilnică pe posturile punctului de control trafic”.
Procurorii spun că modul de operare devenise un „șablon infracțional”, ceea ce denotă că era vorba de un proces elaborat și repetat.