Uniunea Națională a Judecătorilor din România susține că judecătorii șefi asupra cărora planează suspiciuni de corupție să demisioneze, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind vârful ierarhiei judecătorești și comportamentul judecătorilor săi afectează extrem de grav imaginea publică a justiței.
„Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România – filiala Cluj își manifestă îngrijorarea față de evenimentele recente care au adus, din nou, în atenția publicului judecătorii instanței supreme”, arată UNJR, într-un comunicat remis, miercuri, agenției MEDIAFAX.
În opinia asociațiilor porfesionale, încrederea societății în sistemul judiciar constituie fundamentul legitimității acestuia într-un stat democratic, astfel încât fiecare judecător are obligația de a apăra încrederea publica in sistemul judiciar.
„Înalta Curte de Casație și Justiție este vârful ierarhiei judecătorești, iar comportamentul judecătorilor săi afectează extrem de grav imaginea publică a justiței. Pentru că suspiciunile de corupție ce planează asupra unor persoane aflate în funcții de conducere să nu se răsfrângă asupra întregului sistem, într-un stat de drept un gest reflex într-o astfel de situație ar trebui să fie demisia din funcția de conducere, atitudine ce ar demonstra integritatea, verticalitatea și curajul pe care trebuie să le dețină orice persoană aflată în vârful ierarhiei oricărui sistem, nu doar a celui judiciar”, declară UNJR.
Departe de a aduce atingere prezumției de nevinovăție, o astfel de atitudine este de natură a salvgarda încrederea pe care sistemul și întreaga societate o au în legătură cu activitatea pe care au desășurat-o până în prezent, recunoscută prin însăși numirea în poziții reprezentative ale sistemului, se precizează în comunicat.
„Corelativ acestui fapt, este imperios necesar ca procedura să fie derulată rapid și eficient, astfel încât într-un termen rezonabil să fie stabilită nevinovăța sau vinovăția celor implicați, cu respectarea strictă a drepturilor și libertăilor fundamentale.
Asociațiile semnatare atrag atenția din nou asupra importanței capitale pe care numirile la Înalta Curte de Casație și Justiție o au pentru societate. Este esențial ca procedura de numire sa fie una obiectiva, transparenta si sa ofere egalitate de șanse tuturor candidaților, pentru a oferi certitudinea unei selecții riguroase si dincolo de orice suspiciuni. Forma actuala a legii e departe de acest deziderat.
UNJR și AMR – filiala Cluj se detașează net de orice acte de indisciplină sau de corupție comise de magistrați, acte incompatibile cu statutul de magistrat și rolul justiției în statul de drept de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și de a sancționa abuzurile celorlalte puteri.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează acte de urmărire penală față de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bârsan, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – președinte al Secției de contencios administrativ și fiscal, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență; Iuliana Pușoiu, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul București, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență și Gabriel Chriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență.
Gabriela Bârsan este soția judecătorului român la Curtea Euroopeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO), Corneliu Brâsan.
Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale, în perioada mai 2010 – mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria și Pușoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiții Gherbovan – Silinescu Claudia și Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion și plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinței gratuite a unui apartament situat în Paris – Franța. Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluționării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Învinuiților li s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală, precizează DNA.
